Gênesis, 8

1. Ora, Deus lembrou-se de Noé e de todos os animais selvagens e de todos os animais domésticos que estavam com ele na arca. Fez soprar um vento sobre a terra, e as águas baixaram.

1. Dumnezeu şi-a adus aminte de Nóe şi de toate vieţuitoarele şi de toate animalele care erau cu el în arcă. Şi Dumnezeu a făcut să treacă un vânt pe pământ şi apele s-au oprit.

2. As fontes do abismo fecharam-se, assim como as barreiras do céu, e foram retidas as chuvas.

2. Au fost închise izvoarele abisului şi stăvilarele cerurilor şi a fost oprită ploaia din cer.

3. As águas foram se retirando progressivamente da terra; e começaram a baixar depois de cento e cinquenta dias.

3. Apele s-au întors de pe pământ şi s-au retras. S-au redus şi, după o sută cincizeci de zile, au scăzut.

4. No sétimo mês, no décimo sétimo dia do mês, a arca parou sobre as montanhas do Ararat.

4. În luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea a lunii, arca s-a oprit pe munţii Ararát.

5. Entretanto, as águas iam dimi­nuin­do pouco a pouco até o décimo mês; e no décimo mês, no primeiro dia do mês, apareceram os cumes das montanhas.

5. Apele s-au scurs şi s-au retras până în luna a zecea. În luna a zecea, în [ziua] întâi a lunii, s-au văzut vârfurile munţilor.

6. No fim de quarenta dias, abriu Noé a janela que tinha feito na arca

6. După patruzeci de zile, Nóe a deschis fereastra arcei pe care o făcuse.

7. e deixou sair um corvo, o qual, saindo, voava de um lado para outro, até que aparecesse a terra seca.

7. Şi a trimis un corb, care ieşea, pleca şi se întorcea, până când au secat apele de pe pământ.

8. Soltou também uma pomba, para ver se as águas teriam já diminuído na face da terra.

8. Apoi a trimis un porumbel, ca să vadă dacă s-au scurs apele de pe faţa pământului.

9. A pomba, porém, não encon­trando onde pousar, voltou para junto dele na arca, porque havia ainda água na face da terra. Noé esten­deu a mão, e tendo-a tomado, recolheu-a na arca.

9. Porumbelul n-a găsit [niciun loc] unde să-şi pună piciorul şi s-a întors la el în arcă, fiindcă pe faţa întregului pământ mai era încă apă. [Nóe] şi-a întins mâna, l-a luat şi l-a adus la el în arcă.

10. Esperou mais sete dias, e soltou de novo a pomba fora da arca.

10. A aşteptat alte şapte zile şi a trimis din nou porumbelul din arcă.

11. E eis que pela tarde ela voltou, trazendo no bico uma folha verde de oliveira. Assim Noé compreendeu que as águas tinham baixado sobre a terra.

11. Spre seară, porumbelul s-a întors la el având în cioc o ramură de măslin ruptă de curând. Nóe a ştiut atunci că apele s-au scurs de pe pământ.

12. Esperou ainda sete dias, e soltou a pomba que desta vez não mais voltou.

12. A aşteptat alte şapte zile şi a trimis porumbelul, care nu s-a mai întors la el.

13. No ano seiscentos e um, no pri­mei­ro mês, no primeiro dia do mês, as águas se tinham secado sobre a terra. Noé descobriu o teto da arca, olhou e viu que a superfície do solo estava seca.

13. În anul şase sute unu al vieţii lui Nóe, în luna întâi, în prima [zi] a lunii, apele secaseră de pe pământ. Nóe a dat la o parte acoperişul arcei şi s-a uitat şi, iată, faţa pământului era uscată.

14. No segundo mês, no vigésimo sétimo dia do mês, a terra estava seca.

14. În luna a doua, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii, pământul era uscat.

15. Então Deus falou a Noé:

15. Atunci Dumnezeu i-a vorbit lui Nóe, zicând:

16. “Sai da arca, com tua mulher, teus filhos e as mulheres de teus filhos.

16. „Ieşiți din arcă, tu şi soţia ta, fiii tăi şi soţiile fiilor tăi cu tine!

17. Faze sair igualmente contigo todos os animais que estão contigo de todas as espécies: aves, quadrúpedes, répteis diversos que se arrastam sobre a terra; faze-os sair contigo para que se espalhem sobre a terra e para que cresçam e se multipliquem sobre a terra”.

17. Toate vieţuitoarele de orice fel care sunt cu tine, păsările, animalele, toate târâtoarele care se târăsc pe pământ, fă-le să iasă împreună cu tine: să mişune pe pământ, să fie rodnice şi să se înmulţească pe pământ”!

18. Noé saiu com seus filhos, sua mulher e as mulheres de seus fi­lhos.

18. Şi a ieşit Nóe cu fiii săi, cu soţia sa şi cu soţiile fiilor săi care erau împreună cu el.

19. Todos os animais selva­gens, todos os répteis, todas as aves, todos os seres que se movem sobre a terra saíram da arca segundo suas espécies.

19. Toate vieţuitoarele, toate târâtoarele, toate păsările şi tot ce se târăște pe pământ, după speciile lor, au ieşit din arcă.

20. E Noé levantou um altar ao Senhor: tomou de todos os animais puros e de todas as aves puras, e ofereceu-os em holocausto ao Senhor sobre o altar.

20. Nóe a zidit un altar Domnului. A luat din toate animalele curate şi din toate păsările curate şi le-a adus arderi de tot pe altar.

21. O Senhor respirou um agradável odor, e disse em seu coração: “Doravante, não mais amaldiçoarei a terra por causa do homem – porque os pensamentos do seu coração são maus desde a sua juventude –, e não ferirei mais todos os seres vivos, como o fiz.

21. Domnul a mirosit mireasma plăcută. A zis Domnul în inima lui: „Nu voi mai blestema niciodată pământul din cauza omului. Căci gândurile inimii omului sunt rele din tinereţea lui; şi nu voi mai lovi toate vieţuitoarele aşa cum am făcut.

22. Enquanto durar a terra, não mais cessarão a sementeira e a colheita, o frio e o calor, o verão e o inverno, o dia e a noite”.

22. În toate zilele până când va dăinui pământul, semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea nu vor înceta”.