Gênesis, 44

1. José deu esta ordem ao intendente de sua casa: “Enche de víveres os sacos destes homens tanto quanto possam conter, e põe o dinheiro de cada um na boca do saco.

1. [Iosíf] a poruncit mai-marelui casei lui, zicând: „Umple cu provizii sacii oamenilor acestora, atât cât vor putea să ducă, şi pune argintul fiecăruia la gura sacului său.

2. Porás minha taça de prata na boca do saco do mais novo, com o preço do seu trigo”. E fez o inten­den­te como José lhe mandara.

2. Iar pocalul meu, cupa de argint, s-o pui la gura sacului celui mai tânăr împreună cu argintul pentru grâul lui”. Şi acela a făcut după cum îi spusese Iosíf.

3. De manhã, ao romper do dia, foram despedidos com seus jumentos.

3. Dimineaţa, când s-a făcut lumină, oamenii au fost lăsaţi să plece, ei şi măgarii lor.

4. Dei­xaram a cidade, mas, não tendo ido ainda muito longe, José disse ao seu intendente: “Levanta-te e persegue estes homens e, quando os tiveres alcançado, lhes dirás: Por que pagastes o bem com o mal?

4. După ce au ieşit din cetate, nu erau departe când Iosíf a spus către mai-marele casei sale: „Scoală-te şi urmăreşte-i pe oamenii aceia şi, când îi vei ajunge, spune-le: «De ce aţi răsplătit binele cu rău?

5. A taça que roubastes é aquela em que bebe o meu senhor e da qual se serve para suas adivinhações. Fizestes muito mal”.

5. Oare nu este aceasta [cupa] din care bea stăpânul meu şi în care ghiceşte? Rău aţi făcut ceea ce aţi făcut»”.

6. O intendente, tendo-os alcançado, falou-lhes desse modo.

6. El i-a ajuns şi le-a spus aceste cuvinte.

7. Eles responderam-lhe: “Por que fala assim o meu senhor? Longe de teus servos a ideia de fazerem semelhante coisa!

7. Ei i-au zis: „Cum poate să spună domnul cuvinte ca acestea? Departe de servitorii tăi să fi făcut o asemenea faptă!

8. Nós te trouxe­mos de Canaã o dinheiro que tínhamos encontrado na boca dos sacos. Por que, pois, haveríamos de roubar prata ou ouro na casa de teu senhor?

8. Iată, argintul pe care l-am găsit la gura sacilor noştri ţi l-am adus înapoi din ţara Canaán! Cum am fi putut să furăm din casa stăpânului tău argint sau aur?

9. Que aquele dos teus servos com quem for encontrada a taça morra, e, ao mesmo tempo, nós nos tornemos escravos do meu senhor”.

9. Să moară acela dintre servitorii tăi la care se va găsi şi noi înşine să fim sclavi ai domnului nostru!”.

10. “Está bem! – disse-lhes ele. Seja como dissestes! Aquele com quem for encontrada a taça será meu escravo. Vós outros sereis livres.”

10. El a zis: „Acum, aşadar, să fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi să fie sclavul meu; iar voi veţi fi nevinovaţi”.

11. E, imediatamente, pôs cada um o seu saco por terra e o abriu.

11. Ei s-au grăbit şi fiecare a coborât sacul lui la pământ şi fiecare şi-a deschis sacul.

12. O intendente revistou-os começando pelo mais velho e acabando pelo mais novo; e a taça foi encontrada no saco de Benjamim.

12. El a controlat începând cu cel mai în vârstă şi sfârşind cu cel mai tânăr. Cupa a fost găsită în sacul lui Beniamín.

13. Eles rasgaram suas vestes e, tendo cada um carregado de novo o seu jumento, voltaram para a cidade.

13. Ei şi-au sfâşiat hainele, şi-a încărcat fiecare măgarul şi s-au întors în cetate.

14. Judá e seus irmãos entraram em casa de José, que estava ainda em sua casa, e prostraram-se por terra diante dele.

14. Iúda şi fraţii lui au ajuns la casa lui Iosíf pe când era el încă acolo şi au căzut cu faţa la pământ înaintea lui.

15. José disse-lhes: “Que é isso que fizestes? Não sabíeis que sou um homem dotado da faculdade de adivinhar?”.

15. Iosíf le-a zis: „De ce aţi făcut o faptă ca aceasta? Oare n-aţi ştiut că un om ca mine poate să ghicească?”.

16. Judá respondeu: “Que podemos dizer a meu senhor? Que falaremos? Como nos justificar? Deus descobriu o crime de teus servos. Somos os escravos do meu senhor, nós e aquele junto de quem foi encontrada a taça”.

16. Iúda a răspuns: „Ce să spunem domnului nostru? Ce să mai vorbim? Cum să ne îndreptăţim? Dumnezeu a descoperit nelegiuirea servitorilor tăi. Iată, suntem sclavi ai domnului nostru: şi noi, şi acela în mâna căruia s-a găsit cupa!”.

17. “Longe de mim – replicou José – o pensamento de agir dessa forma! Mas aquele em poder de quem foi encontrada a taça, esse será o meu escravo. Vós outros, voltai em paz para junto de vosso pai.”

17. El a zis: „Departe de mine să fac aşa ceva! Omul în mâna căruia s-a găsit cupa va fi sclavul meu; voi mergeţi cu pace la tatăl vostru!”.

18. Então Judá adiantou-se e disse a José: “Rogo-te, meu se­nhor, que permitas ao teu servo dizer uma palavra aos ouvidos do meu senhor, e não se acenda a tua ira contra o teu servo, porque tu és como o próprio faraó.

18. Iúda s-a apropiat de el şi i-a spus: „Te rog, domnul meu, îngăduie slujitorului tău să vorbească înaintea domnului meu fără ca mânia ta să se aprindă împotriva slujitorului tău; căci tu eşti ca Faraón.

19. Meu senhor havia perguntado aos seus servos: ‘Tendes ainda vosso pai? Tendes um irmão?’.

19. Domnul meu i-a întrebat pe servitorii săi, zicând: «Mai trăieşte tatăl vostru şi mai aveţi vreun frate?».

20. E nós havíamos respondido ao meu senhor que tínhamos um velho pai e um irmão­zinho, filho de sua velhice, do qual o irmão havia morrido; e que, como ele foi deixado o único de sua mãe, seu pai o amava.

20. Noi am răspuns domnului meu: «Noi avem un tată bătrân şi un frate mai mic, care i s-a născut la bătrâneţe. Fratele lui a murit, iar el a rămas singurul copil al mamei sale şi tatăl său îl iubeşte».

21. Disseste aos teus servos: ‘Tra­zei-o para junto de mim, a fim de que o veja com meus olhos’.

21. Atunci tu ai spus servitorilor tăi: «Faceți-l să coboare la mine ca să-l văd cu ochii mei!».

22. Havíamos respondido ao meu senhor que o menino não podia abandonar o seu pai, pois, se o fizesse, seu pai morreria.

22. Noi am zis domnului meu: «Băiatul nu-l poate părăsi pe tatăl său; căci dacă îşi va părăsi tatăl, acesta va muri».

23. E disseste aos teus servos: ‘Se vosso irmãozinho não vier convosco, não sereis admitidos na minha presença’.

23. Tu ai spus servitorilor tăi: «Dacă fratele vostru mai mic nu va coborî cu voi, nu veţi mai putea vedea faţa mea».

24. Quando voltamos para a casa do teu servo, nosso pai, referimos-lhe as palavras do meu senhor.

24. Când am urcat la slujitorul tău, tatăl meu, i-am făcut cunoscute cuvintele domnului meu.

25. E, quando nosso pai nos mandou voltar para comprar alguns víveres,

25. Când tatăl nostru ne-a zis: «Mergeţi din nou şi cumpăraţi ceva de mâncare»,

26. respondemos-lhe: ‘Não podemos descer. Mas, se nosso irmão mais novo nos acompanhar, o faremos, pois que não seremos admitidos na presença do governador, se nosso irmão não for conosco’.

26. noi i-am zis: «Nu putem coborî; dacă este cu noi fratele nostru mai mic, atunci coborâm. Căci nu putem să mai vedem faţa acelui om dacă fratele nostru mai mic nu este cu noi».

27. Teu servo, nosso pai, nos replicou: ‘Sabeis que minha mulher me deu dois filhos.

27. Atunci servitorul tău, tatăl meu, ne-a zis: «Voi ştiţi că soţia mea mi-a născut doi fii;

28. Um desapareceu de minha casa, e eu disse: Certamente foi devorado. E não mais o revi até hoje.

28. unul s-a dus de la mine şi am zis: a fost sfâşiat de vreun animal; până astăzi nu l-am mai văzut.

29. Se me tirais ainda este, e lhe acontecer alguma desgraça, fareis descer os meus cabelos brancos à habitação dos mortos, sob o peso da dor’.

29. Dacă îl luaţi şi pe acesta din fața mea şi i se va întâmpla vreo nenorocire, îmi veți coborâ cărunteţea cu răutate în locuința morţilor».

30. Se agora volto para junto de teu servo, meu pai, sem levar conosco o menino, ele, cuja vida está ligada à do menino,

30. Acum, dacă voi merge la servitorul tău, tatăl meu, şi nu va fi cu noi tânărul de al cărui suflet e legat sufletul lui,

31. desde que notar que ele não está conosco, morrerá. E teus servos terão feito descer à habitação dos mortos, sob o peso da aflição, os cabelos brancos do teu servo, nosso pai.

31. când va vedea că băiatul nu este, va muri; iar servitorii tăi vor coborî cărunteţea servitorului tău, tatăl nostru cu îndurerare în locuința morţilor.

32. Ora, o teu servo respondeu pelo menino junto de meu pai; e disse-lhe que, se ele não o reconduzisse, seria eternamente culpado para com seu pai.

32. Căci servitorul tău a garantat pentru tânăr în faţa tatălui meu, spunând: «Dacă nu-l voi aduce [înapoi] la tine, vinovat să fiu faţă de tatăl meu pentru toate zilele [mele]!».

33. Rogo-te, pois: aceita que teu servo fique escravo de meu se­nhor em lugar do menino, para que este possa voltar com seus irmãos.

33. Acum [îngăduie], te rog, servitorului tău să rămână în locul tânărului ca sclav al stăpânului meu, iar tânărul să urce cu fraţii săi!

34. Como poderia eu apresentar-me diante do meu pai, se o menino não for comigo? Oh, eu não poderia suportar a dor que sobreviria a meu pai!”.

34. Cum să urc la tatăl meu fără ca băiatul să fie cu mine? N-aş putea să văd răul care l-ar afla pe tatăl meu”.