I Macabeus, 8

1. Pela voz da fama, soube Judas que os romanos eram extremamente poderosos, que se mostravam benevolentes para com seus aliados e que a todos os que recorriam a eles ofereciam sua amizade, porque eram verdadeiramente potentes.

1. Iúda a auzit de renumele románilor, că sunt foarte puternici şi binevoitori faţă de cei care li se alătură, că stabilesc prietenie cu cei care vin la ei şi că sunt foarte puternici.

2. Contaram-lhe também seus combates, suas façanhas junto aos gauleses, aos quais haviam vencido e subjugado;

2. I s-a povestit despre războaiele lor şi despre faptele de vitejie pe care le-au făcut în Galáţia, că i-au luat în stăpânire şi i-au supus la tribut;

3. como haviam chegado à Espanha para se apoderar das minas de prata e de ouro que ali existem e, como, por sua sabedoria e longanimidade, eles haviam conciliado todo o país,

3. despre câte au făcut în ţinuturile Spaniei, unde au luat în stăpânire minele de argint şi de aur care erau acolo.

4. por mais que ele fosse afastado deles; como haviam derrotado reis que haviam surgido contra eles das extremidades da terra, e os haviam aniquilado devidamente, enquanto outros lhes pagavam o tributo anual.

4. Au luat în stăpânire locul în întregime prin priceperea şi fermitatea lor, chiar dacă locul era la foarte mare distanţă de ei. [Tot aşa] le-au făcut şi regilor care veneau împotriva lor de la marginile pământului până când i-au înfrânt şi au făcut un mare măcel. Iar ceilalţi le-au plătit tribut în fiecare an.

5. Filipe e Perseu, reis dos ceteus, e outros se haviam insurgido contra eles, mas tinham sido derrotados e subjugados.*

5. [I-a învins] pe Fílip şi pe Perséu, regele celor din Chitím, şi pe cei care s-au revoltat împotriva lor i-au înfrânt în război şi i-au luat în stăpânire.

6. Antíoco, o Grande, rei da Ásia, marchou para combatê-los com cento e vinte elefantes, cavalaria, carros e um poderoso exército, mas havia sido por eles aniquilado.

6. Şi Antióh, regele cel mare al Asiei, care a mers împotriva lor la război cu o sută douăzeci de elefanţi, cu cai, care şi cu o armată foarte numeroasă, a fost înfrânt de către ei.

7. Eles o haviam tomado vivo e haviam imposto a ele e aos seus sucessores um grande tributo, a entrega de reféns e a cessão de um território,

7. Pe el l-au luat de viu şi au stabilit ca el şi cei care vor domni după el să le dea un tribut mare şi să le dea ostatici şi teritorii.

8. arrebatando-lhe a Índia, a Média, a Lídia e suas melhores regiões que eles deram ao rei Eumenes.

8. Teritoriul Índiei, Médiei şi Lídiei, dintre cele mai frumoase ţinuturi ale lor, le-au luat şi i le-au dat regelui Euménes.

9. Os gregos haviam decidido atacá-los para exterminá-los, mas eles o souberam

9. Cei din Eláda au plănuit să vină şi să-i nimicească.

10. e enviaram um general que os atacou, levando a perecer um grande número, arrastou ao cativeiro suas mulheres e seus filhos, saqueou e tornou-se senhor do país, destruiu suas praças fortes e os reduziu à servidão, que ainda durava.

10. Dar lucrul le-a fost făcut cunoscut şi au trimis împotriva lor un singur conducător. Au luptat împotriva lor şi au căzut dintrei ei mulţi răniţi. Au fost luaţi în captivitate femeile şi copiii lor. Pe ei i-au jefuit şi au pus stăpânire pe pământul lor. Le-au distrus fortăreţele şi i-au făcut sclavi până în ziua aceasta.

11. Haviam eles igualmente arruinado e subjugado ao seu domínio os outros reinos e as ilhas, que lhes haviam resistido.

11. Celelalte regate şi insule care s-au ridicat împotriva lor, le-au distrus şi le-au supus. Însă cu cei care le sunt prieteni şi se încred în ei, au păstrat prietenie.

12. Por outro lado, conservavam sua proteção a seus amigos e aliados, estendiam seu poder sobre os reinos vizinhos ou distantes e todos os que ouviam pronunciar seu nome, temiam-nos.

12. Au supus regi de aproape şi de departe şi câţi auzeau de numele lor se temeau de ei.

13. Aqueles que eles queriam auxiliar e ver reinar, reinavam com efeito, mas os que eles não queriam, eram exilados. Engrandeciam-nos muito.

13. Pe cei pe care voiau să îi ajute să domnească, domneau; iar pe cei care voiau, ei îi îndepărtau. Şi s-au ridicat foarte mult.

14. Apesar de tudo isso, ninguém deles trazia diadema, nem se envolvia com púrpura, para se engrandecer.

14. În toate acestea, nimeni nu şi-a pus coroană, nimeni nu s-a încins cu purpură ca să se mândrească cu ea.

15. Eles tinham estabelecido entre si um conselho supremo em que, cada dia, trezentos e vinte conselheiros discutiam assuntos do povo, para governá-lo bem.

15. Şi-au făcut un senat – trei sute douăzeci de senatori – ca să se sfătuiască în fiecare zi în toate cele referitoare la mulţime şi la bunul lor mers.

16. Cada ano confiavam a autoridade suprema a um só homem, que comandava em todo o território e todos obedeciam a um só, sem haver ali entre eles nem inveja nem ciúme.

16. Ei încredinţează unui singur om să fie conducătorul lor în fiecare an şi să stăpânească peste toată ţara lor. Toţi ascultau de unul singur şi nu era invidie şi gelozie între ei.

17. Escolheu Judas a Eupólemo, filho de João, filho de Acos, e Jasão, filho de Elea­zar, e enviou-os a Roma para estabelecer amizade e aliança com eles,

17. Iúda i-a ales pe Eupolémos, fiul lui Ioan, al lui Ácos, şi pe Iáson, fiul lui Eleazár, şi i-a trimis la Róma să stabilească prietenie şi alianţă

18. pedindo-lhes que os libertasse do jugo que os gregos, como estavam vendo, faziam pesar sobre Israel, reduzindo-o à escravidão.

18. ca să înlăture jugul de la ei, deoarece vedea că domnia grecilor îl ducea pe Israél la sclavie.

19. Dirigiram-se eles a Roma, apesar da duração da viagem, e entraram no Senado, onde disseram:

19. Ei au mers la Róma, iar călătoria a fost foarte lungă. Au intrat în senat, au luat cuvântul şi au zis:

20. “Judas, também chamado Macabeu, seus irmãos e todo o povo de Israel nos enviaram até vós, para firmar aliança e paz e para que nos conteis entre vossos amigos e aliados”.

20. „Iúda Macabéul, fraţii lui şi toată mulţimea iudeilor ne-au trimis la voi ca să stabilim cu voi alianţă şi pace şi să fim înscrişi între aliaţii şi prietenii voştri”.

21. Essa linguagem agradou aos romanos.

21. Şi cuvântul a fost plăcut înaintea lor.

22. Eis a cópia da carta que os romanos mandaram gravar sobre tabuletas de bronze e enviaram a Jerusalém, para ali ficar como memorial de paz e de amizade de sua parte:

22. Aceasta este copia scrisorii pe care au gravat-o pe table de bronz şi le-au trimis la Ierusalím ca să fie acolo la ei amintire de pace şi alianţă:

23. “Prosperidade para sempre aos romanos e ao povo judeu, por terra e por mar! Longe deles a espada e o inimigo!

23. „Să le fie bine románilor şi neamului iudeilor pe mare şi pe pământ uscat, iar sabia şi duşmanii să se îndepărteze de ei!

24. Se sobrevier uma guerra contra os romanos ou contra um de seus aliados, em todo o império,

24. Dacă va izbucni un război împotriva Rómei, mai întâi, sau împotriva oricăruia dintre aliaţii lor în toată stăpânirea lor,

25. o povo judeu tome as armas por sua vez, conforme o permitirem as circunstâncias, e isso de boa vontade.

25. neamul iudeilor se va alia lor cu inimă deplină, aşa cum le-o va cere momentul.

26. Não fornecerão aos adversários nem trigo, nem armas, nem dinheiro, nem navios, segundo a decisão dos romanos. Os judeus observarão esses contratos sem receber nada em troca.

26. Duşmanilor să nu le dea şi să nu-i ajute cu grâu, arme, argint şi nave, după cum va fi hotărât Róma, şi să-şi ţină obligaţiile fără să primească nimic în schimb!

27. Por outro lado, se for o povo judeu o atacado, os romanos tomarão armas voluntariamente por eles, conforme as circunstâncias o indicarem.

27. Tot la fel, dacă va izbucni un război mai întâi împotriva neamului iudeilor, románii se vor alia din suflet, după cum le-o va cere momentul.

28. E não será fornecido aos combatentes nem trigo, nem armas, nem dinheiro, nem navios, de acordo com a vontade de Roma, e esses contratos serão observados sem fraude.

28. Duşmanilor nu li se va da grâu, arme, argint şi nave, după cum va fi hotărât Róma, şi ei vor ţine obligaţiile acestea fără înşelăciune.

29. Por essas palavras os romanos aliaram-se com os judeus.

29. Prin aceste cuvinte románii au stabilit [pactul] cu poporul iudeilor.

30. Se uns ou outros contratantes quiserem ajuntar ou subtrair essas cláusulas, farão a proposta, e o que for acrescentado ou tirado será ratificado.

30. Dacă după aceste cuvinte unii sau alţii vor voi să adauge sau să scoată, vor face după alegerea lor şi orice vor adăuga sau vor scoate să fie obligatoriu!”.

31. Pelo que toca aos danos causados pelo rei Demétrio, eis o que lhe escrevemos: ‘Por que fizestes pesar vosso jugo sobre os judeus, nossos amigos e aliados?

31. Cât despre relele pe care regele Demétrios le-a săvârşit faţă de ei, noi i-am scris, zicând: „De ce ai îngreunat jugul tău asupra prietenilor şi aliaţilor noştri iudei?

32. Se, pois, eles vierem a nós outra vez contra vós, nós lhes faremos justiça e vos combateremos, por terra e por mar!’.”

32. Dacă se vor mai plânge împotriva ta, le vom face noi dreptate şi vom lupta cu tine pe mare şi pe uscat”.