Eclesiastes, 7

1. Boa fama vale mais que um bom perfume; mais vale o dia da morte que o dia do nascimento.

1. Mai bun este numele decât untdelemnul cel bun şi ziua morţii, decât ziua naşterii.

2. Melhor é visitar a casa onde há luto do que a casa onde há banquete. Porque ali está o fim de todo homem, e os vivos nele refletem.

2. Mai bine să mergi la o casă de jale decât să mergi la o casă de ospeţe, căci ea este sfârşitul fiecărui om şi cel viu pune la inimă.

3. Tristeza vale mais do que riso, porque a tristeza do semblante é boa para o coração.

3. Mai bună indignarea decât râsul şi prin întristarea feţei se îmbunătăţeşte inima.

4. O coração do sábio está na casa em luto; o coração do insensato está na casa da alegria.

4. Inima celor înţelepţi este în casa de jale, dar inima celor nesimţiţi este în casa de veselie.

5. É melhor ouvir a reprimenda do sábio do que a canção do tolo,

5. Mai bine să asculţi reproşul înţeleptului decât ca omul să asculte cântecul celor nesimţiţi.

6. porque qual o crepitar dos espinhos na caldeira, tal é o riso do insensato. E isso é também fugalidade.

6. Căci ca trosnetul spinilor sub oală, aşa este râsul celor nesimţiţi: şi aceasta este deşertăciune.

7. A opressão torna o sábio insensato, e o suborno corrompe o coração.

7. Cel care oprimă poate să-l prostească pe cel înţelept şi darul poate să facă să piară inima.

8. Mais vale o fim de uma coisa do que seu começo. Um espírito paciente vale mais do que um espírito orgulhoso.

8. Mai bine sfârşitul lucrului decât începutul său, mai bine cel larg la inimă decât cel semeţ la suflet.

9. Não cedas prontamente ao espírito de irritação, porque é no coração do insensato que reside a irritação.

9. Nu te pripi să te indignezi în duhul tău, căci indignarea se odihneşte în pieptul celor nesimţiţi!

10. Não digas: “Por que os dias de outrora eram melhores do que estes de agora?”. Porque não é a sabedoria que te inspira esta pergunta.

10. Nu spune: „Cum de zilele dinainte erau mai bune decât acestea?”, pentru că nu din înţelepciune întrebi despre aceasta!

11. A sabedoria é tão boa como uma herança, e é de proveito aos que veem o sol.

11. E bună înţelepciunea împreună cu moştenirea: este un avantaj pentru cei care văd soarele.

12. A sabedoria protege, assim como o dinheiro protege. A vantagem do saber consiste em que a sabedoria dá vida a quem a possui.

12. [E bine] la umbra înţelepciunii şi [e bine] la umbra argintului, dar cunoaşterea este un avantaj şi înţelepciunea îl face să trăiască pe cel care o posedă.

13. Considera a obra de Deus: Quem poderá endireitar o que ele fez curvo?

13. Vezi lucrarea lui Dumnezeu! Căci cine poate îndrepta ceea ce el a făcut strâmb?

14. No dia da felicidade, sê alegre. No dia da desgraça, pensa: porque Deus fez um e outro, de tal modo que o homem não descubra o futuro.*

14. În ziua cea bună fii bun şi în ziua cea rea teme-te! Căci şi pe aceasta a făcut-o Dumnezeu pentru ca omul să nu afle nimic despre ceea ce va fi după el.

15. No decurso de minha vã existência, vi tudo isso: há o justo que morre perma­necendo justo e o ímpio que dura apesar de sua malícia.

15. Am văzut totul în zilele deşertăciunii mele: există cel drept care piere în dreptatea lui şi există cel rău care îşi prelungeşte [zilele] în răutatea lui.

16. Não sejas justo excessivamente, nem sábio além da medida. Por que te arruinarias a ti mesmo?

16. Nu fi mult prea drept şi nici nu deveni prea înţelept: de ce vrei să te ruinezi?

17. Não sejas excessivamente mau e não sejas insensato. Por que haverias de morrer antes de tua hora?

17. Dar nu fi nici rău peste măsură şi nu fi nici nebun! De ce să mori când nu este timpul tău?

18. É bom que guardes isto, e que não negligencies aquilo, porque aquele que teme a Deus realizará uma e outra coisa.

18. Este bine să te ţii de aceasta, dar nu-ţi retrage mâna nici de la cealaltă! Căci cel care se teme de Dumnezeu iese din toate.

19. A sabedoria dá ao sábio mais força do que dez chefes de guerra reunidos numa cidade.

19. Înţelepciunea îl întăreşte pe cel înţelept mai mult decât zece guvernatori care sunt în cetate.

20. Não há homem justo sobre a terra, que faça o bem sem jamais pecar.

20. Căci nu este pe pământ niciun om drept care să facă binele şi să nu păcătuiască.

21. Não prestes atenção em todas as palavras que se dizem, para que não ouças dizer que teu servo fala mal de ti,

21. Nu pune la inimă nici toate vorbele care se vorbesc, ca să nu-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

22. porque teu coração bem sabe que tu mesmo, muitas vezes, falaste mal dos outros.

22. Căci inima ta ştie că de multe ori şi tu i-ai blestemat pe alţii.

23. Tudo isso perscrutei com sabedoria. Eu disse comigo mesmo: “Eu quero ser sábio”. Mas a sabedoria está longe de mim.

23. Pe toate acestea le-am încercat cu înţelepciune. Şi am zis: „Vreau să fiu înţelept”, dar ea era departe de mine.

24. Aquilo que acontece está longínquo, profundo, profundo: quem poderá sondá-lo?

24. Era mai departe decât fusese şi mai adâncă decât adâncul: cine va putea să o găsească?

25. Apliquei-me de todo o coração a perscrutar, a sondar a sabedoria e a razão das coisas, a reconhecer que a maldade é uma loucura e a falta de razão uma demência.*

25. Mi-am întors inima să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi raţiunea lucrurilor, cunoscând nelegiuirea nesimţirii şi nebunia prostiei.

26. Eu também descobri que a mulher é coisa mais amarga que a morte, porque ela é um laço, seu coração é uma rede, suas mãos são cadeias. Aquele que é agradável a Deus dela se livrará, mas o pecador será sua presa.

26. Am aflat că mai amară decât moartea este femeia a cărei inimă este un laţ şi o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte funii; cel bun înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar păcătosul este prins de ea.

27. Eis o que encontrei, diz o Eclesiastes, examinando uma coisa com outra, para chegar à razão.

27. Vezi, am găsit – spune Qohelét – şi una, şi alta, [căutând] să aflu raţiunea lucrurilor.

28. Eis o que procuro continuamente sem descobrir: encontrei um só homem entre mil, mas nenhuma mulher entre todas.*

28. Ceea ce încă sufletul meu caută nu am găsit. Un om dintr-o mie am găsit, dar o femeie din toate n-am găsit.

29. Somente descobri isto: Deus fez o homem reto, mas é ele quem procura os extravios.*

29. Vezi, numai aceasta am aflat: Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar mulţi dintre ei caută complicaţiile.