Joel, 2

1. Tocai a trombeta em Sião, dai alarme no meu monte santo! Estremeçam todos os habitantes da terra, eis que se aproxima o dia do Senhor,

1. Sunaţi din trâmbiță în Sión! Strigați pe muntele meu cel sfânt! Să tremure toți locuitorii țării, căci vine Ziua Domnului, este aproape!

2. dia de trevas e de escuridão, dia nublado e coberto de nuvens. Tal como a luz da aurora, derrama-se sobre os montes um povo imenso e vigoroso, como nunca houve semelhante desde o princípio, nem depois haverá outro até as épocas mais longínquas.*

2. Va fi o zi de întuneric și beznă, o zi cu nori și cu negură. Ca zorile se revarsă peste munți un popor numeros și puternic, cum nu a mai fost din veșnicie și nu va mai fi pentru anii [care vor fi] din generație în generație.

3. Diante dele um fogo devorador; atrás, uma chama abrasadora. Diante dele a terra é um paraíso; atrás, é um deserto desolador; nada lhe escapa.

3. Înaintea lui devorează focul și flacăra arde în urma lui. Țara este ca grădina Éden înaintea lui și un pustiu devastat după el: nu este scăpare pentru el.

4. Têm a aparência de uma tropa de cavalos, e como cavalos se precipitam.

4. Ca înfățișarea cailor este înfățișarea lui și precum călăreții, așa aleargă.

5. É como o estrondo de carros saltando sobre os cumes dos montes, ou o crepitar da chama que devora a palha, ou um formidável exército disposto em ordem de batalha.

5. Ca zgomotul carelor pe vârfurile munților ei sar, ca vuietul flăcării de foc ce mistuie pleava, ca un popor puternic și dispus pentru luptă.

6. Diante deles tremem os povos, os rostos empalidecem;

6. Înaintea lui tremură popoarele și toate fețele își pierd strălucirea.

7. como valentes eles se precipitam para o assalto, e escalam as muralhas como guerreiros. Segue cada um o seu caminho, sem confundir suas fileiras.

7. Ca vitejii aleargă, ca oamenii de luptă urcă pe zid; fiecare umblă pe căile sale și nu se abate de la cărările sale.

8. Não empurram uns aos outros, marcham cada um em seu pelotão. Abrem caminho por entre as armas, sem romper suas fileiras.

8. Nimeni nu-l împinge pe fratele său, fiecare viteaz umblă pe drumul lui, cad în mijlocul sulițelor, dar nu sunt răniți.

9. Espalham-se pela cidade, correm por cima dos muros, invadem as casas, entrando pelas janelas como ladrões.

9. Sar în cetate, aleargă pe ziduri, urcă în case pe ferestre și intră ca hoții.

10. Diante deles treme a terra, os céus vacilam, o sol e a lua se obscurecem, as estrelas perdem o seu brilho.

10. Înaintea lui se cutremură pământul, se zguduie cerurile, soarele și luna se întunecă, iar stelele își pierd strălucirea.

11. À frente do seu exército, o Senhor faz ouvir a sua voz, pois seu batalhão é imenso e poderoso para executar sua palavra. Sim, o dia do Senhor é grandioso e temível! Quem o poderá suportar?

11. Domnul a pus să fie glasul lui înaintea armatei lui, căci tabăra lui este foarte mare și puternic este cel care împlinește cuvântul său. Pentru că mare este Ziua Domnului și foarte înfricoșătoare. Cine îi va putea rezista?

12. Por isso, agora ainda – oráculo do Senhor –, voltai a mim de todo o vosso coração, com jejuns, lágrimas e gemidos de luto.

12. Chiar acum – oracolul Domnului – întoarceți-vă la mine din toată inima voastră, cu post, cu plâns și cu jale!

13. Rasgai vossos corações e não vossas vestes; voltai ao Senhor, vosso Deus, porque ele é bom e compassivo, longânime e indulgente, pronto a arrepender-se do castigo que inflige.*

13. Sfâșiați-vă inimile, nu hainele, și întoarceți-vă la Domnul Dumnezeul vostru! Căci el este milostiv și îndurător, încet la mânie și plin de bunătate și iartă răul.

14. Quem sabe se ele mudará de parecer e voltará atrás, deixando após si uma bênção, ofertas e libações para o Senhor, vosso Deus?*

14. Cine știe, poate se va întoarce și va ierta? Și va lăsa după el o binecuvântare, ofrandă și libație pentru Domnul Dumnezeul vostru.

15. Tocai a trombeta em Sião: publicai o jejum, convocai a assembleia, reuni o povo;

15. Sunați din trâmbiță în Sión, consacrați un post și convocați o adunare!

16. santificai a assembleia, agrupai os anciãos, congregai as crianças e os meninos de peito; saia o recém-casado de seus aposentos, e a esposa de sua câmara nupcial.*

16. Adunați poporul, consacrați o adunare! Întruniți-i pe bătrâni, convocați-i pe prunci și pe copiii de la sân! Să iasă mirele din camera lui și mireasa, din camera sa nupțială!

17. Chorem os sacerdotes, servos do Senhor, entre o pórtico e o altar, e digam: “Tende piedade de vosso povo, Senhor, não entregueis à ignomínia vossa herança, para que não se torne ela o escárnio dos pagãos! Por que diriam eles: onde está o seu Deus?”.

17. Între vestibul și altar să plângă preoții, slujitorii Domnului, și să zică: „Îndură-te, Doamne, de poporul tău și nu da moștenirea ta ocării, ca neamurile să stăpânească peste ei! De ce să se spună printre popoare: «Unde este Dumnezeul lor?».

18. O Senhor afeiçoou-se à sua terra, teve compaixão de seu povo;

18. Domnul este gelos pe țara lui și îi este milă de poporul său”.

19. o Senhor respondeu ao seu povo: “Vou mandar-vos trigo, vinho e óleo, e deles sereis fartos, e não vos farei mais objeto de opróbrio diante dos pagãos.

19. Domnul a răspuns și a zis poporului său: „Iată, trimit la voi grâu, must și untdelemn și vă veți sătura cu ele. Și nu vă voi mai pune să fiți de ocară printre neamuri.

20. Afastarei de vós aquele que vem do Norte, e o lançarei para uma terra árida e deserta, sua vanguarda para o mar oriental, e sua retaguarda para o mar ocidental. Um mau cheiro se exalará dali, um cheiro de podridão porque ele fez grandes coisas!*

20. Îl voi îndepărta pe cel din nord de la voi și-l voi alunga într-un ținut întunecat și devastat, cu fața spre marea din est și cu spatele spre cealaltă mare. Iar duhoarea lui va urca și mirosul lui se va ridica, pentru că face lucruri mari.

21. Não temas, terra, estremece de alegria e de júbilo, porque o Senhor fez grandes coisas.

21. Nu te teme, pământule, ci bucură-te și veselește-te, căci Domnul face lucruri mari!

22. Não temais, animais dos campos, porque as pastagens do deserto reverdecerão, as árvores darão seu fruto, a figueira e a vinha produzirão abundantemente.

22. Nu vă temeți, animale ale câmpiei, căci vor înverzi pășunile pustiului, copacii aduc roadele lor, smochinul și via dau bogăția lor!

23. Alegrai-vos, filhos de Sião, e rejubilai no Senhor, vosso Deus, porque ele vos dá as chuvas do outono no tempo oportuno, e faz cair chuvas copiosas sobre vós, as chuvas do outono e da primavera, como dantes.

23. Fii ai Siónului, bucurați-vă și veseliți-vă în Domnul Dumnezeul vostru! Căci el vă dă ploaie după dreptate, face să coboare ploaia timpurie și cea târzie ca odinioară.

24. As eiras se encherão de trigo, os lagares transbordarão de vinho e de óleo novo.

24. Se vor umple ariile de grâu și teascurile vor revărsa must și untdelemn.

25. Eu vos restituirei as colheitas devoradas pelo gafanhoto, pelo roedor, pelo devastador e pela lagarta, esse meu poderoso exército que mandei contra vós.*

25. Voi răsplăti anii pe care i-au devorat lăcusta, omida, cărăbușul și viermele, armata mea cea mare pe care am trimis-o împotriva voastră.

26. Comereis abundantemente e vos fartareis, e louvareis o nome do Senhor, vosso Deus, que fez maravilhas em vosso favor; e jamais meu povo será confundido.

26. Veți mânca și vă veți sătura; și veți lăuda numele Domnului Dumnezeul vostru, care a făcut cu voi fapte minunate. Și poporul meu nu se va rușina în veci.

27. Sabereis então que estou no meio de Israel, que sou o Senhor, vosso Deus, e que não há outro. E jamais meu povo será confundido.

27. Veți recunoaște că în mijlocul lui Israél sunt eu, că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru și nu mai este [altul]. Și poporul meu nu se va rușina în veci.