São Marcos, 3

1. Noutra vez, entrou ele na sinagoga e achava-se ali um homem que tinha a mão seca.

1. (Mt 12,9-14; Lc 6,6-11) A intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna paralizată.

2. Ora, estavam-no observando se o curaria no dia de sábado, para o acusarem.

2. Şi îl urmăreau dacă îl va vindeca [în zi de] sâmbătă ca să-l poată acuza.

3. Ele diz ao homem da mão seca: “Vem para o meio”.

3. El i-a spus omului cu mâna paralizată: „Ridică-te în mijloc!”.

4. Então, lhes pergunta: “É permitido fazer o bem ou o mal no sábado? Salvar uma vida ou matar?”. Mas eles se calavam.

4. Apoi le-a spus: „Este permis sâmbăta să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau să o pierzi?”. Dar ei tăceau.

5. Então, lan­çando um olhar indignado sobre eles, e contristado com a dureza de seus corações, diz ao homem: “Estende tua mão!”. Ele estendeu-a e a mão foi curada.

5. Atunci, privindu-i cu mânie de jur împrejur, întristat din cauza împietririi inimii lor, i-a spus omului: „Întinde-ţi mâna!”. El a întins-o şi mâna lui s-a vindecat.

6. Saindo os fariseus dali, deliberaram logo com os herodianos como o haviam de prender.*

6. Atunci, fariseii, ieşind îndată, au ţinut sfat cu irodienii împotriva lui ca să-l dea la moarte.

7. Jesus retirou-se com os seus discípulos para o mar, e seguia-o uma grande multidão, vinda da Galileia.

7. (Mt 4,24-25; 12,15-16; Lc 6,17-19) Isus a plecat împreună cu discipolii săi lângă mare şi [îl urma] o mulţime numeroasă din Galiléea. Chiar şi din Iudéea,

8. E da Judeia, de Jerusalém, da Idumeia, do além-Jordão e dos arredores de Tiro e de Sidônia veio a ele uma grande multidão, ao ouvir o que ele fazia.

8. din Ierusalím, din Iduméea, de dincolo de Iordán şi din jurul Tírului şi Sidónului, o mare mulţime, care auzise câte a făcut, a venit la el.

9. Ele ordenou a seus discípulos que lhe aprontassem uma barca, para que a multidão não o comprimisse.

9. Apoi, din cauza mulţimii, ca să nu-l strivească, el le-a spus discipolilor să-i pregătească o barcă.

10. Curou a muitos, de modo que todos os que padeciam de algum mal se arrojavam a ele para o tocar.

10. Deoarece vindecase pe mulţi, toţi cei care aveau vreo suferinţă se îmbulzeau ca să-l atingă.

11. Quando os espíritos imundos o viam, prostravam-se diante dele e gritavam: “Tu és o Filho de Deus!”.

11. Iar duhurile necurate, când îl vedeau, cădeau în faţa lui şi strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!”.

12. Ele os proibia severamente que o dessem a conhecer. (= Mt 10,1-4 = Lc 6,12-16)

12. Dar el le poruncea cu asprime să nu-l facă cunoscut.

13. Depois, subiu ao monte e chamou os que ele quis. E foram a ele.

13. (Mt 10,1-4; Lc 6,12-16) Apoi s-a urcat pe munte şi i-a chemat pe cei pe care i-a voit el, iar ei au venit la el.

14. Designou doze dentre eles para ficar em sua companhia.

14. A constituit doisprezece, pe care i-a numit şi apostoli, ca să fie cu el, să-i trimită să predice

15. Ele os enviaria a pregar, com o poder de expulsar os demônios.

15. şi să aibă puterea să scoată diavoli.

16. Escolheu estes doze: Simão, a quem pôs o nome de Pedro;

16. Aşadar, i-a constituit pe cei doisprezece: Símon, căruia i-a pus numele de Petru;

17. Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão, aos quais pôs o nome de Boanerges, que quer dizer Filhos do Trovão.

17. Iacób, [fiul] lui Zebedéu, şi Ioan, fratele lui Iacób, cărora le-a pus numele de Boanérges, care înseamnă fiii tunetului.

18. Ele esco­lheu também André, Filipe, Bartolomeu, Mateus, Tomé, Tiago, filho de Alfeu; Tadeu, Simão, o Zelador;

18. Andrei, Fílip, Bartoloméu, Matei, Tóma, Iacób, [fiul] lui Alféu, Tadéu, Símon Cananéul

19. e Judas Iscariotes, que o entregou. (Mt 12,22-32 = Lc 11,14-26)

19. şi Iúda Iscariót, care l-a şi trădat.

20. Dirigiram-se em seguida a uma casa. Aí afluiu de novo tanta gente, que nem podiam tomar alimento.

20. (Mt 12,22-32; Lc 11,14-23) A venit în casă şi mulţimea s-a adunat din nou, încât nu mai puteau nici să mănânce pâine.

21. Quando os seus o souberam, saí­ram para o reter; pois diziam: “Ele está fora de si”.

21. Când au auzit ai săi, au venit să-l ia, căci spuneau că şi-a ieşit din fire.

22. Também os escribas, que haviam descido de Jerusalém, diziam: “Ele está possuído de Beelzebul: é pelo príncipe dos demônios que ele expele os demônios”.*

22. Iar cărturarii care coborâseră din Ierusalím spuneau: „Îl are pe Béelzebul!” şi: „Cu [ajutorul] căpeteniei diavolilor îi scoate pe diavoli”.

23. Mas, havendo-os convocado, dizia-lhes em parábolas: “Como pode Satanás expulsar a Satanás?

23. Dar el, chemându-i, le vorbea în parabole: „Cum poate Satana să-l scoată pe Satana?

24. Pois, se um reino estiver dividido contra si mesmo, não pode durar.

24. Dacă o împărăţie este dezbinată în sine, împărăţia aceea nu poate dăinui,

25. E se uma casa está dividida contra si mesma, tal casa não pode permanecer.

25. iar dacă o casă este dezbinată în sine, casa aceea nu va putea dăinui.

26. E se Satanás se levanta contra si mesmo, está dividido e não poderá continuar, mas desaparecerá.

26. Deci, dacă Satana se ridică împotriva lui însuşi şi este dezbinat, nu poate să se menţină, ci s-a terminat cu el.

27. Ninguém pode entrar na casa do homem forte e roubar-lhe os bens, se antes não o prender; e então saqueará sua casa.”

27. Nimeni nu poate să intre în casa unui om puternic şi să-i jefuiască lucrurile dacă, mai întâi, nu-l leagă pe cel puternic; atunci îi va jefui casa.

28. Em verdade vos digo: “Todos os pecados serão perdoados aos filhos dos homens, mesmo as suas blasfêmias;

28. Adevăr vă spun că toate le vor fi iertate fiilor oamenilor: păcatele şi blasfemiile, oricâte blasfemii ar fi zis,

29. mas todo o que tiver blasfemado contra o Espírito Santo jamais terá perdão, mas será culpado de um pecado eterno”.*

29. dar, dacă cineva ar zice blasfemii împotriva Duhului Sfânt, nu va avea iertare niciodată, ci va fi vinovat de un păcat veşnic”.

30. Jesus falava assim porque tinham dito: “Ele tem um espírito imundo”. (= Mt 12,46-50 = Lc 8,19ss)

30. Pentru că spuneau: „Are un duh necurat!”.

31. Chegaram sua mãe e seus irmãos e, estando do lado de fora, mandaram chamá-lo.*

31. (Mt 12,46-50; Lc 8,19-21) Au venit mama şi fraţii lui şi stând afară, au trimis la el ca să-l cheme.

32. Ora, a multidão estava sentada ao redor dele; e disseram-lhe: “Tua mãe e teus irmãos estão aí fora e te procuram”.

32. Mulţimea era aşezată în jurul lui şi i-au spus: „Iată, mama ta şi fraţii tăi te caută afară!”.

33. Ele respondeu-lhes: “Quem é minha mãe e quem são meus irmãos?”.

33. Iar el, răspunzând, le-a zis: „Cine este mama mea şi cine sunt fraţii mei?”.

34. E, correndo o olhar sobre a multidão, que estava sentada ao redor dele, disse: “Eis aqui minha mãe e meus irmãos.

34. Şi, rotindu-şi privirea peste cei aşezaţi în jurul lui, a spus: „Iată mama mea şi fraţii mei!

35. Aquele que faz a vontade de Deus, esse é meu irmão, minha irmã e minha mãe”. (= Mt 13,1-23 = Lc 8,4-15)

35. Oricine face voinţa lui Dumnezeu, acela îmi este frate şi soră şi mamă”.