Judite, 9

1. Tendo eles partido, Judite entrou em seu oratório, pôs o seu cilício, cobriu a cabeça com cinzas e, prostrando-se diante do Senhor, orou dizendo:

1. Iudíta a căzut cu faţa [la pământ], şi-a pus cenuşă pe cap şi şi-a înlăturat sacul pe care-l îmbrăcase. Chiar atunci se aducea la Ierusalím, în casa lui Dumnezeu, jertfa de tămâie a acelei seri. Şi Iudíta a strigat cu glas puternic către Domnul şi a zis:

2. “Senhor, Deus de meu pai Simeão, a quem destes uma espada para se vingar dos estrangeiros que, arrastados pela paixão, violaram uma virgem, descobrindo-lhe vergonhosamente a nudez;*

2. „Doamne, Dumnezeul părintelui meu Simeón, căruia i-ai dat în mână sabia pentru răzbunarea împotriva străinilor, ei care au desfăcut ingătoarea fecioarei spre dezonorare şi i-au dezvelit coapsa spre ruşine şi i-au profanat sânul spre ocară – tu, care ai spus: «Aceasta nu va fi», iar ei au făcut-o –,

3. que entregastes suas mulheres à rapina, suas filhas ao cativeiro e todos os seus despojos em partilha aos vossos servos que ardiam de zelo ao vosso serviço, vinde, eu vos peço, ó Senhor, meu Deus, e socorrei esta viúva.

3. pentru aceasta i-ai dat pe conducătorii lor la moarte şi patul lor, făcut de ruşine de amăgirea lor, l-ai amăgit până la sânge şi i-ai pedepsit pe slujitorii lor împreună cu stăpânii lor şi pe stăpâni pe tronurile lor,

4. Vós dispusestes os acontecimentos do passado, determinastes que uns sucedessem a outros e nada aconteceu sem que vós o quisésseis.

4. tu, care le-ai dat pe femeile lor prăzii, pe fiicele lor, captivităţii şi toate hainele lor să fie împărţite de fiii iubiţi de tine, plini de zel faţă de tine, care au detestat crima sângelui lor şi care te-au invocat pe tine în ajutor, Dumnezeule, Dumnezeul meu, ascultă-mă pe mine, văduva!

5. Todos os vossos caminhos são previamente escolhidos e os vossos juízos são marcados por vossa providência.

5. Tu le-ai făcut pe cele dinaintea acelora şi pe acelea şi pe cele care urmează după ele, pe cele de acum şi pe cele care vor veni le-ai gândit şi s-au întâmplat cele pe care le-ai gândit.

6. Olhai agora para o acampamento dos assírios, como vos dignastes outrora olhar para o dos egípcios, quando corriam armados atrás dos vossos servos, fiando-se nos seus carros, nos seus cavaleiros e na multidão dos seus combatentes.

6. S-au prezentat cele pe care le-ai plănuit şi au zis: «Iată, suntem de faţă!», căci toate căile tale sunt pregătite şi judecata ta, cu anticipaţie.

7. Bastou um vosso olhar sobre o seu acampamento para paralisá-los nas trevas.

7. Iată, asiriénii şi-au înmulţit armata, s-au mândrit cu calul şi călăreţul, s-au îngâmfat cu braţul pedestraşilor şi şi-au pus speranţa în scut, în suliţă, în arc şi în praştie, dar nu au recunoscut că tu eşti Domnul care zdrobeşte războaiele.

8. O abismo reteve os seus pés e as águas submergiram-nos.

8. Domnul este numele tău! Loveşte forţa lor cu puterea ta şi doboară tăria lor în mânia ta! Căci au plănuit să profaneze cele sfinte ale tale, să întineze cortul unde locuieşte numele gloriei tale, să doboare cu fierul cornul altarului tău.

9. Senhor, que o mesmo aconteça a estes que confiam no seu número, nos seus carros, nos seus dardos, nos seus escudos, nas suas flechas e que são orgulhosos de suas lanças.

9. Priveşte la aroganţa lor, trimite mânia ta peste capetele lor şi dă în mâna mea de văduvă putere pentru ce am plănuit!

10. Eles ignoram que vós sois o nosso Deus, vós que desde todo o tempo sabeis deter as guerras e que vosso nome é o Senhor.

10. Loveşte-l, prin înşelăciunea buzelor mele, pe sclav ca şi pe stăpân, pe stăpân ca şi pe slujitorul lui! Sfărâmă-le trufia printr-o mână de femeie!

11. Levantai o vosso braço como nos tempos antigos e quebrai o seu poder com a vossa força; caia diante de vossa cólera o poder daqueles que prometeram a si próprios violar o vosso santuário, profanar o taberná­culo de vosso nome e derrubar com um golpe de espada os cornos de vosso altar.

11. Căci forţa ta nu stă în mulţime, nici puterea ta în cei ce sunt puternici. Căci tu eşti Dumnezeul celor umili, eşti ajutorul celor mici, apărătorul celor slabi, ocrotitorul celor părăsiţi şi mântuitorul celor fără speranţă!

12. Fazei, Senhor, que o orgulho desse homem seja cortado com sua própria espada;

12. Da, da! Dumnezeul părintelui meu şi Dumnezeul moştenirii lui Israél, stăpânul cerului şi al pământului creatorul apelor şi regele întregii tale creaţii, ascultă rugăciunea mea!

13. seja ele preso no laço de seus olhos fixos em mim e feri-o com as doces palavras de meus lábios.

13. Dă-mi un cuvânt amăgitor spre rănirea şi moartea lor, ei care au făcut planuri dure împotriva alianţei tale, a templului tău sfinţit, a muntelui Sión şi a casei de locuit a fiilor tăi!

14. Dai firmeza ao meu coração para o desprezar e coragem para o abater.

14. Fă ca tot poporul tău şi toate triburile să descopere ştiinţa că tu eşti Dumnezeu, Dumnezeul întregii forţe şi puteri, şi că nu este altcineva care să protejeze neamul lui Israél în afară de tine!”.

15. Isso será para o vosso nome uma glória digna de memória, tendo-o derrubado a mão de uma mulher.

15.

16. Não é na multidão, Senhor, que está o vosso poder, nem vos comprazeis na força dos cavalos. Os soberbos nunca vos agradaram, mas sempre vos foram aceitas as preces dos mansos e humildes.

16.

17. Deus do céu, criador das águas e senhor de toda a criação, ouvi uma pobre suplicante que só confia em vossa misericórdia.

17.

18. Lembrai-vos, Senhor, de vossa promessa. Inspirai as palavras de minha boca e dai firmeza à resolução de meu coração, para que a vossa casa vos permaneça para sempre consagrada e que todos os povos reconheçam que só vós sois Deus e que não há outro fora de vós”.

18.