1 Maestrului de cor. Al fiilor lui Córe. Poem.
2 Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit; părinţii noştri ne-au povestit lucrarea pe care ai săvârşit-o în zilele lor, în zilele de demult.
3 Tu, cu mâna ta, ai alungat neamuri şi i-ai sădit pe ei, ai zdrobit popoare şi i-ai lăsat pe ei [să se răspândească].
4 Căci nu prin sabia lor au luat în stăpânire pământul şi nu braţul lor i-a mântuit, ci dreapta ta şi braţul tău şi lumina feţei tale, pentru că în ei ţi-ai găsit plăcerea.
5 Tu eşti regele meu, Dumnezeule, cel care hotărăşti victoriile lui Iacób!
6 Prin tine i-am respins pe asupritori şi în numele tău i-am călcat în picioare pe cei care s-au ridicat împotriva noastră.
7 Căci nu mi-am pus încrederea în arcul meu şi nu sabia mi-a adus salvarea,
8 ci tu ne-ai salvat de asupritorii noştri şi i-ai făcut de ruşine pe cei ce ne urau.
9 În Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua, lăudând mereu numele tău. Sélah
10 Acum însă tu ne respingi şi ne umileşti şi nu mai ieşi alături de oştirile noastre.
11 Ne faci să dăm înapoi în faţa vrăjmaşului şi cei care ne urăsc ne pradă.
12 Ne dai ca pe nişte oi la tăiere şi ne risipeşti printre naţiunile păgâne.
13 Îţi vinzi poporul tău fără câştig şi nu te îmbogăţeşti prin vânzarea lui.
14 Tu ne faci de ocară în faţa vecinilor noştri, de râs şi de batjocură pentru cei din jurul nostru.
15 Ne faci să fim de batjocură printre neamuri; clatină din cap [la vederea noastră] cei care nu sunt popor.
16 Toată ziua umilirea este înaintea mea şi ruşinea îmi acoperă faţa,
17 din cauza glasului ce mă insultă şi mă ocărăşte, în faţa duşmanului şi a celui dornic de răzbunare.
18 Toate acestea au venit peste noi, dar n-am uitat de tine şi n-am călcat alianța ta.
19 Inimile noastre nu s-au dat înapoi şi paşii noştri nu s-au abătut de pe calea ta.
20 Dar tu ne-ai zdrobit în locul unde sunt şacalii şi ne-ai acoperit cu umbra morţii.
21 Dacă am fi uitat de numele Dumnezeului nostru şi am fi întins mâinile spre un dumnezeu străin,
22 oare Dumnezeu nu ar fi băgat de seamă, el, care cunoaşte ascunzişurile inimii?
23 Căci pentru tine suntem daţi morţii toată ziua, suntem socotiţi ca nişte oi de înjunghiere.
24 Trezeşte-te, pentru ce dormi, Doamne? Scoală-te, nu ne respinge la nesfârşit!
25 Pentru ce îţi ascunzi faţa? Pentru ce uiţi de umilirea şi de oprimarea noastră?
26 Căci sufletul nostru este doborât în praf şi trupul nostru s-a lipit de pământ.
27 Ridică-te! Vino în ajutorul nostru şi, pentru îndurarea ta, mântuieşte-ne!
Versículos relacionados com Cartea Psalmilor, 44:
Psalmul 44 este o lamentare a poporului Israel, care se simte abandonat de Dumnezeu și suferă înfrângeri constante în bătălii. Ei își amintesc marile lucrări ale lui Dumnezeu în trecut, dar acum sunt uitate și respinse de El. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în Psalmul 44:
Psalmul 44:9: „Dar acum ne -ați respins și ne -ați făcut jenați; nu mai ies înaintea armatelor noastre”. În acest verset, scriitorii Psalmului își exprimă sentimentul de abandon și respingere de către Dumnezeu și cum nu mai conduce bătăliile sale.
Psalmul 44:23: "Trezește -te, Doamne! De ce dormi? Treziți -vă! Nu ne respingeți pentru totdeauna." Aici, scriitorii îl roagă pe Dumnezeu să se trezească din somnul lor aparent și să -i ajute în luptele lor.
Psalmul 44:26: "Renunțați -vă! Stocați -ne! Eu ne salvez din cauza credincioșiei voastre." Acest verset este un apel pentru Dumnezeu să -l ajute pe Israel în lupta sa și să -i salveze pentru credincioșia sa.
Psalmul 44:4: „Tu ești regele meu și Dumnezeul meu, care îi dă victoria lui Iacob”. Aici, scriitorii Psalmului recunosc măreția lui Dumnezeu și capacitatea lui de a da victorie oamenilor din Israel.
Psalmul 44:17: „Toate acestea au venit la noi, deși nu am uitat și nu am trădat legământul tău”. În acest verset, oamenii lui Israel se lamentează faptul că suferă, în ciuda faptului că și -au menținut credincioșia față de Dumnezeu și legământul lor.
Fejezetek: