São Lucas, 9

1. Reunindo Jesus os doze apóstolos, deu-lhes poder e autoridade sobre todos os demônios, e para curar enfermidades.

1. (Mt 10,1.5.8-14; Mc 6,7-13) Chemându-i pe cei doisprezece, [Isus] le-a dat autoritate asupra tuturor diavolilor şi puterea de a vindeca boli;

2. Enviou-os a pregar o Reino de Deus e a curar os enfermos.

2. apoi i-a trimis să predice împărăţia lui Dumnezeu şi să-i vindece pe cei bolnavi.

3. Disse-lhes: “Não leveis coisa alguma para o caminho, nem bordão, nem mochila, nem pão, nem dinheiro, nem tenhais duas túnicas.

3. Şi le-a spus: „Să nu luaţi nimic la drum: nici baston, nici desagă, nici pâine, nici arginţi şi nici să nu aveţi câte două tunici;

4. Em qualquer casa em que entrardes, ficai ali até que deixeis aquela localidade.

4. şi în orice casă intraţi, rămâneţi acolo şi de acolo să plecaţi!

5. Onde ninguém vos receber, deixai aquela cidade e em testemunho contra eles sacudi a poeira dos vossos pés”.

5. Dacă unii nu vă primesc, ieşind din cetatea aceea, scuturaţi-vă praful de pe picioare ca mărturie împotriva lor!”.

6. Partiram, pois, e percorriam as aldeias, pregando o Evangelho e fazendo curas por toda parte. (= Mt 14,1s = Mc 6,14ss)

6. Plecând, [discipolii] străbăteau fiecare sat predicând evanghelia şi vindecând pretutindeni.

7. O tetrarca Herodes ouviu falar de tudo o que Jesus fazia e ficou perplexo. Uns diziam: “É João que ressurgiu dos mortos”; outros: “É Elias que apareceu”;

7. (Mt 14,1-12; Mc 6,14-29) Iród tetrarhul a auzit despre toate cele întâmplate şi era nedumerit pentru că unii ziceau: „Ioan a înviat din morţi”,

8. e ainda outros: “É um dos antigos profetas que ressuscitou”.

8. alţii: „S-a arătat Ilíe”; iar alţii: „A înviat unul dintre profeţii cei vechi”.

9. Mas Herodes dizia: “Eu degolei a João. Quem é, pois, este, de quem ouço tais coisas?”. E procurava ocasião de vê-lo. (= Mt 14,13-21 = Mc 6,30-44 = Jo 6,1-15)

9. Atunci Iród a spus: „Pe Ioan eu l-am decapitat: cine este dar acesta despre care aud atâtea?”. Şi căuta să-l vadă.

10. Os apóstolos, ao voltarem, contaram a Jesus tudo o que haviam feito. Tomando-os ele consigo à parte, dirigiu-se a um lugar deserto para o lado de Betsaida.

10. (Mt 14,13-21; Mc 6,30-44; In 6,1-13) După ce s-au întors, apostolii i-au povestit tot ceea ce au făcut, iar el, luându-i cu sine, s-a retras deoparte, într-o cetate numită Betsáida.

11. Logo que a multidão o soube, o foi seguindo; Jesus recebeu-os e falava-lhes do Reino de Deus. Restabelecia também a saúde dos doentes.

11. Când au aflat mulţimile, au mers după el. El le-a primit şi le-a vorbit despre împărăţia lui Dumnezeu, vindecându-i pe bolnavi.

12. Ora, o dia começava a declinar e os Doze foram dizer-lhe: “Despede as turbas, para que vão pelas aldeias e sítios da vizinhança e procurem alimento e hospedagem, porque aqui estamos num lugar deserto”.

12. Începuse să se lase înserarea; atunci, apropiindu-se cei doisprezece, i-au spus: „Dă drumul mulţimii pentru ca, mergând prin satele şi ţinuturile dimprejur, să-şi găsească adăpost şi de mâncare, pentru că aici suntem într-un loc pustiu!”.

13. Jesus replicou-lhes: “Dai-lhes vós mesmos de comer”. Retrucaram eles: “Não temos mais do que cinco pães e dois peixes, a menos que nós mesmos vamos e compremos mantimentos para todo este povo”.

13. El însă le-a spus: „Daţi-le voi să mănânce!”. Dar ei au răspuns: „Nu avem mai mult de cinci pâini şi doi peşti. Doar dacă ne-am duce noi să cumpărăm de mâncare pentru tot poporul acesta!”.

14. (Pois eram quase cinco mil homens.) Jesus disse aos discípulos: “Mandai-os sentar, divididos em grupos de cinquenta”.

14. Erau cam cinci mii de bărbaţi. Atunci le-a zis discipolilor săi: „Puneţi-i să se aşeze în grupuri de câte cincizeci!”.

15. Assim o fizeram e todos se assentaram.

15. Ei au făcut astfel şi i-au aşezat pe toţi.

16. Então, Jesus tomou os cinco pães e os dois peixes, levantou os olhos ao céu, abençoou-os, partiu-os e deu-os a seus discípulos, para que os servissem ao povo.

16. Atunci, luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, a privit spre cer, le-a binecuvântat, le-a frânt şi le-a dat discipolilor ca să le pună înaintea mulţimii.

17. E todos comeram e ficaram fartos. Do que sobrou recolheram ainda doze cestos de pedaços.* (=Mt 16,13-23 = Mc 8,27-33)

17. Toţi au mâncat şi s-au săturat şi au adunat din ceea ce a prisosit pentru ei, din bucăţile [de pâine], douăsprezece coşuri.

18. Num dia em que ele estava a orar a sós com os discípulos, perguntou-lhes: “Quem dizem que eu sou?”.

18. (Mt 16,13-21; Mc 8,27-31) Pe când era singur în rugăciune, iar discipolii erau cu el, [Isus] i-a întrebat, zicând: „Cine spun mulţimile că sunt eu?”.19 Ei i-au răspuns: „«Ioan Botezătorul», alţii «Ilíe», iar alţii că «a înviat unul dintre profeţii cei vechi»”.

19. Responderam-lhe: “Uns dizem que és João Batista; outros, Elias; outros pensam que ressuscitou algum dos antigos profetas”.

19.

20. Perguntou-lhes, então: “E vós, quem dizeis que eu sou?” Pedro respondeu: “O Cristo de Deus”.

20. El le-a spus: „Dar voi cine spuneţi că sunt?”. Atunci, răspunzând, Petru a zis: „Cristosul lui Dumnezeu!”.

21. Ordenou-lhes energicamente que não o dissessem a ninguém. (= Mt 16,24-28 = Mc 8,34–9,1 = Jo 12,25)

21. Dar el le-a interzis cu stricteţe să spună aceasta cuiva,

22. Ele acrescentou: “É neces­sário que o Filho do Homem padeça muitas coisas, seja rejeitado pelos anciãos, pelos príncipes dos sacerdotes e pelos escribas. É neces­sário que seja levado à morte e que ressuscite ao terceiro dia”.

22. zicând: „Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei şi de cărturari, să fie ucis şi a treia zi să învie”.

23. Em seguida, dirigiu-se a todos: “Se alguém quer vir após mim, renegue-se a si mesmo, tome cada dia a sua cruz e siga-me.

23. (Mt 16,24-28; Mc 8,34–9,1) Apoi le spunea tuturor: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să mă urmeze!

24. Porque, quem quiser salvar a sua vida, irá perdê-la; mas quem sacrificar a sua vida por amor de mim, irá salvá-la.

24. Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde, cine însă îşi va pierde viaţa pentru mine, acela o va salva.

25. Pois que aproveita ao homem ganhar o mundo inteiro, se vem a perder-se a si mesmo e se causa a sua própria ruína?

25. Aşadar, ce-i foloseşte omului dacă a câştigat lumea întreagă, dar se pierde sau se ruinează pe sine?

26. Se alguém se envergonhar de mim e das minhas palavras, também o Filho do Homem se envergonhará dele, quando vier na sua glória, na glória de seu Pai e dos santos anjos.

26. Căci, dacă cineva se ruşinează de mine şi de cuvintele mele, şi Fiul Omului se va ruşina de el când va veni în gloria sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri.

27. Em verdade vos digo: dos que aqui se acham, alguns há que não morrerão, até que vejam o Reino de Deus”. (= Mt 17,1-19 = Mc 9,2-10)

27. Adevărat vă spun: sunt unii dintre cei de faţă care nu vor gusta moartea până când nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu”.

28. Passados uns oito dias, Jesus tomou consigo Pedro, Tiago e João, e subiu ao monte para orar.

28. (Mt 17,1-9; Mc 9,2-10) Cam la opt zile după aceste cuvinte, i-a luat cu sine pe Petru, pe Ioan şi pe Iacób şi s-a urcat pe munte ca să se roage.

29. Enquanto orava, transformou-se o seu rosto e as suas vestes tornaram-se resplandecentes de brancura.

29. Şi în timp ce se ruga, înfăţişarea feţei lui s-a schimbat, iar îmbrăcămintea lui a devenit albă, strălucitoare.

30. E eis que falavam com ele dois personagens: eram Moisés e Elias,

30. Şi iată, doi bărbaţi vorbeau cu el: aceştia erau Moise şi Ilíe,

31. que apareceram envoltos em glória, e falavam da morte dele, que se havia de cumprir em Jerusalém.*

31. care, apărând în glorie, vorbeau despre plecarea lui ce avea să se împlinească în Ierusalím.

32. Entretanto, Pedro e seus companheiros tinham-se deixado vencer pelo sono; ao despertarem, viram a glória de Jesus e os dois personagens em sua companhia.

32. Iar Petru şi cei care erau cu el erau toropiţi de somn; când s-au trezit, au văzut gloria lui şi pe cei doi bărbaţi care stăteau de vorbă cu el.

33. Quando estes se apartaram de Jesus, Pedro disse: “Mestre, é bom estarmos aqui. Podemos levantar três tendas: uma para ti, outra para Moisés e outra para Elias!...”. Ele não sabia o que dizia.

33. Când aceştia s-au îndepărtat de el, Petru i-a spus lui Isus: „Învăţătorule, e bine că suntem aici; să facem trei colibe, una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilíe!”, neştiind, de fapt, ce zice.

34. Enquanto ainda assim falava, veio uma nuvem e encobriu-os com a sua sombra; e os discípulos, vendo-os desaparecer na nuvem, tiveram um grande pavor.

34. Pe când spunea acestea, a apărut un nor şi i-a învăluit în umbră, iar ei s-au înspăimântat când au intrat în nor.

35. Então, da nuvem saiu uma voz: “Este é o meu Filho muito amado; ouvi-o!”.

35. Atunci a fost o voce din nor, spunând: „Acesta este Fiul meu cel ales; ascultaţi de el!”.

36. E, enquanto ainda ressoava esta voz, achou-se Jesus sozinho. Os discípulos calaram-se e a ninguém disseram naqueles dias coisa alguma do que tinham visto. (Mt 17,14-20 = Mc 9,14-29)

36. Îndată ce a încetat vocea, Isus se afla singur. Iar ei au tăcut şi nu au spus nimănui în zilele acelea ce au văzut.

37. No dia seguinte, descendo eles do monte, veio ao encontro de Jesus uma grande multidão.

37. (Mt 17,14-18; Mc 9,14-27) În ziua următoare, după ce a coborât de pe munte, i-a ieşit în cale o mulţime mare.

38. Eis que um homem exclamou do meio da multidão: “Mestre, rogo-te que olhes para meu filho, pois é o único que tenho.

38. Şi iată, un bărbat din mulţime a strigat: „Învăţătorule, te rog, priveşte la fiul meu, pentru că este singurul meu [copil]

39. Um espírito se apodera dele e subitamente dá gritos, lança-o por terra, agita-o com violência, fá-lo espumar e só o larga depois de o deixar todo ofegante.

39. şi, iată, un duh îl ia în stăpânire şi, pe neaşteptate, strigă, îl scutură [puternic] de spumegă şi, apoi, cu greu pleacă de la el, lăsându-l epuizat!

40. Pedi a teus discípulos que o expelissem, mas não o puderam fazer”.

40. I-am rugat pe discipolii tăi să-l scoată, dar n-au putut!”.

41. Respondeu Jesus: “Ó geração incrédula e perversa, até quando estarei convosco e vos aturarei? Traze cá teu filho”.

41. Atunci Isus, răspunzând, a zis: „O, generaţie necredincioasă şi perversă, până când voi mai fi cu voi şi vă voi suporta? Adu-l pe fiul tău aici!”.

42. E quando ele ia chegando, o demônio lançou-o por terra e agitou-o violentamente. Mas Jesus intimou o espírito imundo, curou o menino e o restituiu a seu pai.

42. Când s-a apropiat acesta de el, diavolul l-a aruncat la pământ şi l-a scuturat cumplit. Dar Isus i-a poruncit cu asprime duhului necurat, l-a vindecat pe copil şi l-a dat tatălui său.

43. Todos ficaram pasmados ante a grandeza de Deus. (= Mt 17,21s = Mc 9,30ss) Como todos se admirassem de tudo o que Jesus fazia, disse ele a seus discípulos:

43. Toţi erau uluiţi de măreţia lui Dumnezeu. (Mt 17,22-23; Mc 9,30-32) În timp ce toţi se mirau pentru toate câte le făcea, el le-a spus discipolilor săi:

44. “Gravai nos vossos corações estas palavras: O Filho do Homem há de ser entregue às mãos dos homens!”.

44. „Ascultaţi cu atenţie cuvintele acestea: Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor”.

45. Eles, porém, não entendiam essa palavra e era-lhes obscura, de modo que não alcançaram o seu sentido; e tinham medo de lhe perguntar a esse respeito. (= Mt 18,1-6 = Mc 9,33-39)

45. Însă ei nu înţelegeau cuvântul acesta, căci era nelămurit pentru ei, ca să nu-l priceapă, şi le era frică să-l întrebe despre cuvântul acesta.

46. Veio-lhes então o pensamen­to de qual deles seria o maior.

46. (Mt 18,1-5; Mc 9,33-37) Le-a intrat însă în minte întrebarea: cine dintre ei ar fi cel mai mare?

47. Pene­trando Jesus nos pensamentos de seus corações, tomou um menino, colocou-o junto de si e disse-lhes:

47. Dar Isus, cunoscând gândul inimii lor, a luat un copil, l-a pus să stea lângă el

48. “Todo o que recebe este menino em meu nome, a mim é que recebe; e quem recebe a mim recebe aquele que me enviou; pois quem dentre vós for o menor, esse será grande”.

48. şi le-a spus: „Cine primeşte acest copil în numele meu, pe mine mă primeşte. Şi cine mă primeşte pe mine îl primeşte pe cel care m-a trimis; căci cel mai mic dintre voi toţi care sunteţi aici, acela este mare”.

49. João tomou a palavra e disse: “Mestre, vimos um homem que expelia demônios em teu nome, e nós lho proibimos, porque não é dos nossos”.

49. (Mc 9,38-40) Atunci, luând cuvântul, Ioan i-a spus: „Învăţătorule, am văzut pe cineva care alunga diavoli în numele tău şi i-am interzis, pentru că nu te urmează împreună cu noi”.

50. Mas Jesus lhe disse: “Não lho proibais; porque, o que não é contra vós é a vosso favor”.

50. Dar Isus i-a zis: „Nu-i interziceţi, căci cine nu este împotriva voastră este cu voi!”.

51. Aproximando-se o tempo em que Jesus devia ser arrebatado deste mundo, ele resolveu dirigir-se a Jerusalém.

51. Când s-au împlinit zilele înălţării sale, s-a îndreptat cu hotărâre spre a merge la Ierusalím

52. Enviou diante de si mensa­geiros que, tendo partido, entraram em uma povoação dos samaritanos para lhe arranjar pousada.

52. şi a trimis soli înaintea sa. Şi mergând, au intrat într-un sat al samaritenilor ca să pregătească pentru el.

53. Mas não o receberam, por ele dar mostras de que ia para Jerusalém.

53. Însă nu l-au primit pentru că se îndrepta spre Ierusalím.

54. Vendo isso, Tiago e João disseram: “Senhor, queres que mandemos que desça fogo do céu e os consuma?”.

54. Văzând [aceasta], discipolii Iacób şi Ioan i-au spus: „Doamne, vrei să cerem ca focul să coboare din cer şi să-i consume?”.

55. Jesus voltou-se e repreendeu-os severamente. [“Não sabeis de que espírito sois animados.*

55. Dar, întorcându-se, el i-a mustrat.

56. O Filho do Homem não veio para perder as vidas dos homens, mas para salvá-las.”] Foram então para outra povoação.

56. Şi au mers într-un alt sat.

57. Enquanto caminhavam, um homem lhe disse: “Senhor, te seguirei para onde quer que vás”.

57. (Mt 8,18-22) În timp ce mergeau pe drum, cineva i-a spus: „Te voi urma oriunde te vei duce”.

58. Jesus replicou-lhe: “As raposas têm covas e as aves do céu, ninhos, mas o Filho do Homem não tem onde reclinar a cabeça”.

58. Dar Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini, păsările cerului [au] cuiburi, însă Fiul Omului nu are unde-şi rezema capul”.

59. A outro disse: “Segue-me”. Mas ele pediu: “Senhor, permite-me ir primeiro enterrar meu pai”.

59. Altuia i-a spus: „Urmează-mă!”. Acela a răspuns: „Doamne, lasă-mă să merg mai întâi să-l îngrop pe tatăl meu!”.

60. Mas Jesus disse-lhe: “Deixa que os mortos enterrem seus mortos; tu, porém, vai e anuncia o Reino de Deus”.

60. Dar el i-a spus: „Lasă morţii să-şi îngroape morţii lor, dar tu mergi şi vesteşte împărăţia lui Dumnezeu!”.

61. Um outro ainda lhe falou: “Se­nhor, te seguirei, mas permite primeiro que me despeça dos que estão em casa”.

61. Un altul i-a zis: „Doamne, te voi urma, însă mai întâi lasă-mă să mă întorc să-mi iau rămas bun de la cei din casa mea!”.

62. Mas Jesus disse-lhe: “Aquele que põe a mão no arado e olha para trás não é apto para o Reino de Deus”. (= Mt 9,37ss; 10,7-16.40; 11,21-24)

62. Dar Isus i-a spus: „Nimeni care pune mâna pe plug şi priveşte înapoi nu este vrednic de împărăţia lui Dumnezeu”.