Provérbios, 28

1. O ímpio foge sem que ninguém o persiga, mas o justo sente-se seguro como um leão.

1. Cel vinovat fuge, deşi nu-l urmăreşte nimeni, dar cei drepţi stau în siguranţă, ca leul tânăr.

2. Por causa do pecado de um país, multiplicam-se os chefes, mas sob um homem sábio e sensato a ordem perdura.*

2. Când este vinovăţie în ţară, mulţi sunt conducătorii ei, dar cu un om priceput şi cunoscător, stabilitatea se prelungeşte.

3. Um pobre que oprime miseráveis é qual chuva torrencial, causa de fome.

3. Un bărbat necăjit care-i asupreşte pe cei săraci este ca o ploaie care spală, dar nu lasă hrană.

4. Quem abandona a instrução, louva o ímpio; quem a observa, faz-lhe guerra.

4. Cei care părăsesc legea îl laudă pe cel vinovat, dar cei care păzesc legea se luptă împotriva lor.

5. Os homens maus não compreendem o que é justo; os que buscam o Senhor tudo entendem.

5. Oamenii răi nu pricep judecata, dar cei care-l caută pe Domnul pricep toate.

6. Mais vale um pobre que caminha na integridade do que um rico em caminhos tortuosos.

6. Mai bine un necăjit care umblă în neprihănirea lui decât unul cu căile strâmbe, chiar dacă este bogat.

7. Um filho inteligente segue a instrução; quem convive com os devassos, torna-se a vergonha de seu pai.

7. Cel care păzeşte legea este un fiu priceput, dar cel care îi paşte pe cei neascultători îşi umileşte tatăl.

8. Quem aumenta sua fortuna por usuras e logro, ajunta para o que tem piedade dos pequenos.*

8. Cel care-şi înmulţeşte averea prin dobândă şi camătă adună pentru cel care se îndură de săraci.

9. Aquele que afasta o ouvido para não ouvir a instrução, até em sua oração é um objeto de horror.

9. Cine-şi întoarce urechea ca să nu audă legea, chiar şi rugăciunea lui este abominábilă.

10. Quem seduz os homens corretos para um mau caminho, cairá no fosso que ele mesmo cavou e para os íntegros caberá a herança da felicidade.

10. Cel care-i face pe cei drepţi să rătăcească pe calea cea rea va cădea în groapa proprie, dar cei neprihăniţi vor moşteni binele.

11. O rico julga-se sábio, mas o pobre inteligente penetra-o a fundo.

11. Omul bogat este înţelept în ochii lui, dar săracul priceput îl cercetează.

12. Quando os justos triunfam, há muita alegria; quando os ímpios se erguem, cada qual se esconde.

12. Când tresaltă de bucurie cei drepţi, este multă frumuseţe, dar când se ridică cei vinovaţi, orice om se dă deoparte.

13. Quem dissimula suas faltas não há de prosperar; quem as confessa e as detesta obtém misericórdia.

13. Cel care-şi ascunde vinovăţia nu va avea succes, dar cel care o face cunoscută şi o părăseşte va avea parte de îndurare.

14. Feliz daquele que vive em temor contínuo; mas o que endurece seu coração cairá na desgraça.*

14. Fericit omul care se teme mereu, dar cel care-şi împietreşte inima cade în rău.

15. Leão rugidor, urso esfaimado: tal é o ímpio que domina sobre um povo pobre.

15. Ca un leu care rage şi ca un urs care aleargă este cel vinovat care stăpâneşte peste un popor sărac.

16. Um príncipe, destituído de senso, é rico em extorsões, mas o que odeia o lucro viverá longos dias.

16. Cel nobil lipsit de înţelegere este un mare asupritor, dar cel care urăşte profitul îşi lungeşte zilele.

17. O homem sobre o qual pesa o sangue de outro fugirá até o fosso: não o retenhas.*

17. Omul oprimat de sângele unei vieţi fuge până la groapă: „Să nu-l oprească [nimeni]!”.

18. O que caminha na integridade será salvo; quem seguir por caminhos tortuosos cairá no fosso.

18. Cel care umblă în neprihănire va fi salvat; dar cel care este pe două căi strâmbe, pe una va cădea.

19. O que cultiva seu solo terá pão à vontade; o que corre atrás das vaidades se fartará de miséria.

19. Cel care-şi lucrează pământul se va sătura de pâine, dar cel care urmăreşte nimicuri se va sătura de mizerie.

20. O homem leal será cumulado de bênçãos; o que, porém, tem pressa de se enriquecer não ficará impune.

20. Omul fidel [va avea parte] de multe binecuvântări, dar cel grăbit să se îmbogăţească nu va fi [considerat] curat.

21. Não é bom mostrar-se parcial: há quem cometa este pecado por um pedaço de pão.

21. A fi părtinitor nu este bine, pentru o bucată de pâine, cel viteaz poate deveni vinovat.

22. O homem invejoso precipita-se atrás da fortuna: não sabe que vai cair sobre ele a indigência.

22. Aleargă după avere omul cu ochi rău, dar nu ştie că lipsa îl va ajunge.

23. Quem corrige alguém encontra no fim mais gratidão do que lisonjas.

23. Cel care mustră un om, la sfârşit va afla har mai mult decât cel care linguşeşte cu limba.

24. Quem furta de seu pai ou de sua mãe, dizendo: “Isto não é pecado!”, é colega do bandoleiro.

24. Cel care-şi despoaie tatăl şi mama şi zice: „Nu e nicio vină” este tovarăşul omului care jefuieşte.

25. O homem cobiçoso provoca contendas, mas o que se fia no Senhor será saciado.

25. Cel cu sufletul arogant stârneşte discordia, dar cel care se încrede în Domnul va fi îndestulat.

26. O que se fia em seu próprio coração é um tolo; quem caminha com sabedoria escapará do perigo.

26. Cel care se încrede în inima lui, acesta este un nesimţit, dar cel care umblă în înţelepciune va scăpa.

27. O que dá ao pobre não padecerá penúria, mas quem fecha os olhos ficará cheio de maldições.*

27. Cel care dă celui necăjit nu [duce] lipsă, iar cei care-şi închid ochii [au parte] de multe blesteme.

28. Quando se erguem os ímpios, cada qual se oculta; quando eles perecem, multiplicam-se os justos.

28. Când se ridică cei vinovaţi, orice om se ascunde, dar când ei dispar, se înmulţesc cei drepţi.