Jó, 3

1. Enfim, Jó abriu a boca e amaldiçoou o dia de seu nascimento.

1. După aceea, Iob şi-a deschis gura şi şi-a blestemat ziua [naşterii].

2. Jó falou nestes termos:

2. Iob a luat cuvântul şi a zis:

3. “Pereça o dia em que nasci e a noite em que foi dito: ‘Nasceu um menino!’.

3. „Să piară ziua în care m-am născut şi noaptea în care s-a spus: «A fost zămislit un băiat»!

4. Que esse dia se torne em trevas! Que Deus, lá do alto, não se incomode com ele, que a luz não brilhe sobre ele!

4. Ziua aceea să fie întuneric, să nu o caute Dumnezeu de sus şi să nu strălucească asupra ei lumina!

5. Que trevas e obscuridade se apoderem dele, que nuvens o envolvam, que eclipses o apavorem,

5. S-o profaneze întunericul şi umbra morţii, să se aşeze asupra ei un nor şi s-o înspăimânte întunecimile zilei!

6. que a sombra o domine. Esse dia, que não seja contado entre os dias do ano, nem seja computado entre os meses!*

6. Noaptea aceea s-o ia întunericul, să nu fie împreună cu zilele anului şi în numărul lunilor să nu intre!

7. Que seja estéril essa noite, que nenhum grito de alegria se faça ouvir nela.

7. Iată, noaptea aceea să fie stearpă, să nu ajungă strigătul de bucurie în ea!

8. Que a amaldiçoem os que amaldiçoam o dia, aqueles que são hábeis para evocar Leviatã!*

8. S-o blesteme cei care blestemă ziua, ei care sunt gata să trezească Leviatánul!

9. Que as estrelas de sua madrugada se obscureçam, em vão espere a luz e não veja abrirem-se as pálpebras da aurora.

9. Să se întunece stelele amurgului ei, să aştepte lumina şi să nu fie, să nu vadă pleoapele aurorei!

10. Pois não me fechou as portas do ventre que me carregou para me poupar a vista do mal!

10. Pentru că n-a închis porţile sânului [pentru mine]şi nu a ascuns suferinţa de la ochii mei.

11. Por que não morri ainda no seio materno, ou pereci ao sair das entranhas?

11. De ce n-am murit din pântecele [mamei] şi, abia ieşit din sânul [ei], să-mi fi dat duhul?

12. Por que dois joelhos me acolheram, e dois seios me amamentaram?

12. De ce m-au întâmpinat doi genunchi şi doi sâni care să mă alăpteze?

13. Estaria agora deitado e em paz, dormiria e teria o repouso

13. Căci acum aş fi fost culcat şi aş fi fost liniştit, aş dormi şi m-aş odihni

14. com os reis, árbitros da terra, que constroem para si mausoléus;

14. împreună cu regii şi sfătuitorii pământului care şi-au construit nişte ruine;

15. ou estaria entre os príncipes que possuíam o ouro, e enchiam de dinheiro as suas casas.

15. cu căpeteniile care aveau aur şi şi-au umplut casele cu argint.

16. Ou, então, como o aborto escondido, eu não teria existido, como as crianças que não viram a luz.*

16. Sau de-aş fi fost ca un avorton ascuns, ca pruncii care n-au văzut lumina!

17. Ali, os ímpios cessam os seus furores, ali, repousam os exaustos de forças.*

17. Acolo, cei nelegiuiţi încetează să se agite, acolo se odihnesc cei sleiţi de puteri.

18. Ali, os prisioneiros estão tranquilos, já não mais ouvem a voz do capataz.

18. Acolo, prizonierii sunt liniştiţi împreună, nu mai aud glasul celui care oprimă.

19. Ali, juntos, os pequenos e os grandes se encontram, o escravo ali está livre do jugo do seu senhor.

19. Cel mare şi cel mic sunt acolo; şi sclavul este liber de stăpânul său.

20. Por que concede ele a luz aos infelizes e a vida àqueles cuja alma está desconsolada,

20. De ce i se dă celui care suferă lumină şi viaţă, celor amărâţi cu sufletul –

21. que esperam pela morte sem que ela venha, e a procuram mais ardentemente do que um tesouro,

21. cei care aşteaptă moartea, şi ea nu vine, care sapă pentru ea mai mult decât pentru comori,

22. que se alegrariam intensamente diante do sepulcro?

22. care se bucură foarte mult, se veselesc pentru că au găsit un mormânt –

23. Ao homem, cujo caminho está oculto, a quem Deus cerca de todos os lados?

23. adică omului, căruia îi este ascunsă calea şi pe care Dumnezeu îl îngrădeşte de peste tot?

24. Em lugar do pão tenho o soluço, e os meus gemidos se espalham como a água.

24. Înaintea pâinii mele vine suspinul şi geamătul murmură ca apele.

25. Todos os meus temores se realizam, e aquilo que me dá medo vem atingir-me.

25. Căci de ce m-am temut, aceea mi s-a întâmplatşi de ce mi-a fost frică a venit peste mine.

26. Não tenho paz, nem descanso, nem repouso; o que vem é agitação”.

26. Nu am linişte, nu am pace şi nici odihnă:căci tulburarea vine”.