Baruc, 2

1. Assim sendo, pôs o Senhor em exe­cução a ameaça que, contra nós, havia pronunciado, e contra os nossos chefes que governavam Israel, os nossos reis e príncipes e todo Israel e Judá;

1. Domnul a împlinit cuvântul lui pe care l-a rostit împotriva noastră și împotriva judecătorilor noștri care l-au judecat pe Israél, împotriva regilor și a principilor noștri și împotriva oamenilor din Israél și din Iúda.

2. a ameaça de lançar sobre nós calamidades tais como nunca, sob o céu, ocorreram semelhantes ao que se passou em Jerusalém. Foi visto realizar-se o que na Lei de Moisés se encontra:*

2. Nu s-a mai făcut sub întreg cerul câte a făcut în Ierusalím, după cum este scris în Legea lui Moise,

3. chegar cada um de nós a comer a carne do filho ou da filha.

3. ca noi să mâncăm fiecare trupul fiului său și fiecare, trupul fiicei sale.

4. Entregou-os ao domínio de todos os reinos que nos cercavam, e os tornou objeto de opróbrio e maldição para todos os povos, em cujo meio o Senhor os havia dispersado.

4. [Domnul] i-a dat să fie sub mâna tuturor regatelor din jurul nostru spre ocară și batjocură în toate popoarele dimprejur, printre care i-a împrăștiat.

5. Assim passaram a ser súditos em lugar de senhores, porque cometemos o pecado contra o Senhor, nosso Deus, e lhe desatendemos à voz.

5. Am ajuns dedesubt, nu deasupra, căci am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru pentru că nu am ascultat de glasul lui.

6. O Senhor, nosso Deus, é justo. Nós é que hoje devemos corar de pejo, assim como nossos pais.

6. A Domnului este dreptatea, iar a noastră și a părinților noștri este rușinea fețelor, așa cum [se vede] în ziua aceasta.

7. Aconteceram todas as calamidades de que nos ameaçara o Senhor.

7. Ceea ce a spus Domnul împotriva noastră, toate aceste rele au venit peste noi.

8. E nós não tentamos abrandar a cólera do Senhor contra nós, renuncian­do aos pensamentos perversos de nosso co­ração.

8. Nu ne-am rugat în fața Domnului ca să se întoarcă fiecare de la planurile inimii sale celei rele.

9. E assim, o Senhor que velava sobre a calamidade, desencadeou-a sobre nós. Todavia, o Senhor é justo em todos os acontecimentos que nos impôs

9. Domnul a vegheat asupra celor răi și i-a condus împotriva noastră, căci drept este Domnul în toate lucrările sale pe care ni le-a poruncit.

10. porque nenhuma atenção prestamos ao seu aviso que consistia em seguir os mandamentos que o Senhor nos havia imposto.

10. Nu am ascultat de glasul lui, ca să umblăm după hotărârile Domnului pe care le-a dat să fie înaintea feței noastre.

11. E agora, Senhor, Deus de Israel, que fizestes sair o vosso povo do Egito pela força de vossa mão, com milagres e prodígios por um efeito do poder de vosso braço, que criastes um nome até hoje:

11. Acum, Doamne Dumnezeul lui Israél, care l-ai scos pe poporul tău din țara Egiptului cu mână puternică, cu semne și minuni, cu putere mare și cu braț întins și ți-ai făcut un nume, cum este astăzi.

12. pecamos, é verdade, e procedemos como ímpios, Senhor, nosso Deus, praticando o mal contra todos os vossos preceitos.

12. Am păcătuit, am fost nelegiuiți și am săvârșit nedreptate, Doamne Dumnezeul nostru, împotriva tuturor prescrierilor tale drepte.

13. Dignai-vos desviar de nós a vossa cólera, porque não passamos de uns poucos restantes entre as nações pelas quais nos dispersastes!*

13. Să se întoarcă mânia ta de la noi, căci am rămas puțini printre popoarele între care ne-ai împrăștiat!

14. Atendei, Senhor, à nossa prece suplicante e, por vosso amor, salvai-nos. Fazei-nos encontrar perdão ante os olhos daqueles que nos deportaram,

14. Ascultă, Doamne, rugăciunea noastră și cererea noastră și scoate-ne de dragul tău și dă-ne [să avem] har în fața celor care ne-au deportat!

15. a fim de que o mundo saiba que vós sois o Senhor, nosso Deus. Porventura, não é de vosso nome que provém o de Israel e de sua li­nhagem?

15. Să cunoască tot pământul că tu, Doamne, ești Dumnezeul nostru, că numele tău a fost chemat asupra lui Israél și asupra neamului său.

16. Lançai, Senhor, o vosso olhar sobre nós lá do alto de vossa morada santa e atendei à nossa voz. Inclinai vossos ouvidos, Senhor, a fim de nos ouvir.

16. Doamne, privește din locuința ta cea sfântă și gândește-te la noi! Pleacă-ți urechea și ascultă!

17. Abri os vossos olhos, e volvei-os sobre nós! Não são os mortos das moradas subterrâneas, cujo sopro se lhes desprendeu das entranhas, que rendem glória ao Senhor, e louvam sua justiça,

17. Deschide, Doamne, ochii tăi și vezi că nu cei morți, care sunt în locuința morților și din măruntaiele cărora a fost luată răsuflarea, nu ei vor da glorie și dreptate Domnului!

18. e sim a alma viva, por mais acabrunhada que esteja de tristeza, aquele que caminha curvado e esfalfado, o olhar desfalecido, e a alma a penar de fome – estes vos rendem glória e louvam a vossa justiça, ó Senhor.*

18. Ci sufletul care suferă peste măsură, cel care umblă plecat și slăbit, ochii care se sfârșesc și sufletul flămând, ei îți vor da glorie și dreptate, Doamne!

19. Não é em nome dos méritos de nossos pais e reis que vos apresentamos nossa súplica, Senhor, nosso Deus.

19. Căci nu pentru faptele drepte ale părinților noștri și ale regilor noștri căutăm milă pentru noi în fața ta, Doamne Dumnezeul nostru.

20. Pois (é com razão) que desencadeastes sobre nós a vossa cólera e furor, como o predissestes por intermédio dos profetas, vossos servos.

20. Ci pentru că ți-ai revărsat mânia și furia peste noi, după cum ai spus prin slujitorii tăi, profeții:

21. ‘Eis o que diz o Senhor: dobrai a cerviz e servi ao rei da Babilônia; assim ficareis na terra que dei a vossos pais.*

21. „Așa vorbește Domnul: «Plecați-vă umerii și slujiți-l pe regele Babilónului și veți locui în țara pe care le-am dat-o părinților voștri!

22. Se não atenderdes ao aviso que vos deu o Senhor, vosso Deus, de submeter-vos ao rei da Babilônia,

22. Dar dacă nu veți asculta de glasul Domnului ca să-l slujiți pe regele Babilónului,

23. farei calar nas cidades de Judá e nas ruas de Jerusalém os gritos de alegria e júbilo, o cântico do noivo e da noiva, e a terra inteira se transformará em deserto inabitável.’

23. voi face să se sfârșească din cetățile lui Iúda și din afara Ierusalímului glasul de bucurie și glasul de veselie, glasul mirelui și glasul miresei și va deveni toată țara de batjocură, fără locuitori»”.

24. Não escutamos, entretanto, vosso apelo para que nos submetêssemos ao rei da Babilônia. E executastes a ameaça que havíeis ordenado proferissem os profetas, vossos servos, de que os ossos de nossos reis e pais fossem arrebatados de suas sepulturas.

24. Dar noi nu am ascultat de glasul tău, ca să-l slujim pe regele Babilónului, și tu ai împlinit cuvintele pe care le-ai spus prin slujitorii tăi, profeții, ca să scoatem oasele regilor noștri și oasele părinților noștri din locul lor.

25. E lá estão eles, expostos ao calor dos dias e ao frio das noites, após a morte de nossos pais, no sofrimento cruel da fome, da espada e da peste.*

25. Iată, sunt expuse căldurii zilei și frigului nopții. Ei au murit în chinuri grele, de foame, de sabie și de ciumă.

26. Assim, foi por causa da malícia da casa de Israel e de Judá, que reduzistes o povo, que de vós recebeu o nome, ao estado em que hoje se encontra.

26. Ai pus casa asupra căreia era invocat numele tău să fie cum este astăzi, din cauza răutății casei lui Israél și a casei lui Iúda.

27. E ainda, foi pela vossa bondade e misericórdia, Senhor, nosso Deus, que agistes conosco,

27. Totuși, ai făcut cu noi, Doamne Dumnezeul nostru, după toată îndurarea ta și după toată mila ta cea mare,

28. como o declarastes por intermédio de vosso servo Moisés, no dia em que o impelistes a gravar por escrito a vossa Lei na presença dos israe­litas:*

28. după cum ai spus prin slujitorul tău Moise în ziua când i-ai poruncit să scrie legea ta înaintea fiilor lui Israél, zicând:

29. “Se não escutardes a minha v­oz, esta grande e vasta multidão será reduzida a um punhado de homens entre as nações, pelas quais os dispersarei.

29. „Dacă nu veți asculta de glasul meu, această mulțime mare și numeroasă va deveni mică printre neamurile între care îi voi împrăștia.

30. Bem sei que não me escutam. É um povo recalcitrante. Contudo, na terra do exílio, tomarão a peito esse caso,*

30. Eu știu că nu mă vor asculta, căci el este un popor cu grumazul înțepenit. Dar își vor întoarce inimile în țara deportării lor.

31. reconhecendo que sou eu o Senhor e Deus. Eu lhes darei então um coração apto a compreender e dóceis ouvidos.

31. Ei vor cunoaște că eu sunt Domnul Dumnezeul lor: le voi da inimă și urechi ca să asculte.

32. E lá na terra do exílio, eles me renderão louvores e se hão de recordar de meu nome.

32. Ei vor înălța imnuri către mine în țara deportării lor și-și vor aduce aminte de numele meu.

33. Ante a lembrança do destino de seus pais que pecaram contra o Senhor, renunciarão às suas obstinações e ao seu perverso proceder.

33. Se vor întoarce de la încăpățânarea lor cea dură și de la faptele lor cele rele, căci își vor aminti de calea părinților lor care au păcătuit înaintea Domnului.

34. Eu os trarei então para a terra que, sob juramento, havia prometido a seus pais, Abraão, Isaac e Jacó. Dela retomarão posse, e eu lá os multiplicarei, e seu número não mais diminuirá.

34. Eu îi voi întoarce în țara pe care le-am jurat-o părinților lor, lui Abrahám, și lui Isáac, și lui Iacób, o vor stăpâni și-i voi înmulți și nu se vor împuțina.

35. Com eles estabelecerei eterna aliança; e serei o seu Deus, e eles serão o meu povo. E jamais expulsarei Israel, meu povo, da terra que lhe outorguei”.

35. Voi stabili cu ei o alianță veșnică, astfel ca eu să fiu Dumnezeul lor, iar ei să fie poporul meu, și nu-l voi mai muta pe poporul meu, Israél, din țara pe care le-am dat-o”.