1 Fiul înţelept [ascultă] disciplina tatălui, dar cel batjocoritor nu ascultă dojana.
2 Omul mănâncă ceea ce este bun din rodul gurii, dar sufletul celor care înşală, violenţă.
3 Cine are grijă de gura sa îşi păzeşte sufletul, iar cine-şi deschide buzele [o face] spre distrugerea lui.
4 Leneşul doreşte mult, dar nu este nimic pentru sufletul lui, iar sufletul celui harnic se îndestulează.
5 Cel drept urăşte cuvântul mincinos, dar cel vinovat este dezgustător şi desconsiderat.
6 Dreptatea îl păzeşte pe cel neprihănit pe cale, dar vinovăţia îl perverteşte pe cel păcătos.
7 Este cine o face pe bogatul, dar nu are nimic, şi este cine o face pe săracul, dar are avere mare.
8 Răscumpărarea sufletului omului este bogăţia lui, dar cel necăjit nu aude dojana.
9 Lumina celor drepţi îmbucură, dar candela celor vinovaţi se stinge.
10 Numai din impertinenţă vine încăierarea, dar înţelepciunea este cu cei care se lasă sfătuiţi.
11 Averea fără trudă se împuţinează, dar cel care adună cu mâna o măreşte.
12 Aşteptarea prelungită slăbeşte inima, pom al vieţii este dorinţa împlinită.
13 Cine dispreţuieşte cuvântul se zădărniceşte; cel care se teme de poruncă, acela este răsplătit.
14 Legea înţeleptului este izvor de viaţă, pentru ca să-l îndepărteze de cursele morţii.
15 Prudenţa celui bun aduce har, dar calea celor care înşală este dură.
16 Orice isteţ lucrează prin cunoaştere, dar cel nesimţit împrăştie nebunie.
17 Mesagerul vinovat cade în răutate, dar împuternicitul fidel aduce vindecare.
18 Calicie şi ocară sunt pentru cel care neglijează disciplina, dar cel care observă mustrarea este onorat.
19 Dorinţa împlinită este desfătare pentru suflet, dar este lucru abominábil pentru cei nesimţiţi îndepărtarea de rău.
20 Cel care umblă cu cei înţelepţi devine înţelept, iar cel care se împrieteneşte cu cei nesimţiţi îşi va face rău.
21 Răul îi urmăreşte pe cei păcătoşi, dar binele îi răsplăteşte pe cei drepţi.
22 Cel bun lasă moştenire nepoţilor, iar averea celui care păcătuieşte este păstrată pentru cel drept.
23 Terenul desţelenit al celor necăjiţi [aduce] multă hrană, dar este cine se pierde din cauza lipsei de judecată.
24 Cine-şi cruţă nuiaua îl urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte caută imediat disciplina.
25 Cel drept mănâncă până i se satură sufletul, dar pântecele celor vinovaţi rămâne lipsit.
Versículos relacionados com Cartea Proverbelor, 13:
Proverbe 13 prezintă o serie de zicale despre înțelepciune și conduită umană. Este evidențiată importanța de a avea înțelepciune și discernământ în luarea deciziilor și trăirea cu alți oameni. De asemenea, este accentuată valoarea onestității, a prudenței și a smereniei și a consecințelor negative ale lenei, lăcomiei și mândriei. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în Proverbe 13, preluate din diferite cărți biblice:
Proverbe 1:7: „Teama Domnului este principiul cunoașterii; dar nebunia disprețuiește înțelepciunea și instrucțiunea”. Acest verset evidențiază importanța de a avea frică și reverență pentru Dumnezeu ca bază pentru urmărirea cunoașterii și înțelepciunii, o temă recurentă în Proverbe 13.
Proverbe 11:2: „Când vine mândria, vine și necinstit, dar cu umilul este înțelepciunea”. Acest verset subliniază importanța smereniei, o valoare care este lăudată în diferite proverbe ale Proverbelor 13.
Proverbe 15:27: „Lăcomia tulbură -vă propria casă, dar ceea ce urăște mita va trăi”. Acest verset evidențiază consecințele negative ale lăcomiei, o temă care este abordată și în Proverbe 13.
Proverbe 16:3: „Încrederea Domnului, lucrările tale, iar planurile tale vor fi stabilite”. Acest verset subliniază importanța de a se baza pe Dumnezeu și de a supune voinței Sale, o atitudine care este încurajată în diverse proverbe ale Proverbelor 13.
Proverbe 22:4: „Recompensa smereniei și frica Domnului sunt bogății, onoare și viață”. Acest verset evidențiază din nou importanța smereniei și a fricii de Dumnezeu ca valorile care trebuie căutate, un mesaj care este consolidat în diverse proverbe ale Proverbelor 13.
Poglavlja: