Provérbios, 19

1. Mais vale um pobre que caminha na integridade que um insensato com lábios mentirosos.

1. Mai bine un necăjit care umblă în neprihănirea lui decât cel care are buze false și care este nesimţit.

2. Sem a ciência, nem mesmo o zelo é bom: quem precipita seus passos, desvia-se.

2. Nici sufletul fără cunoaştere nu este bun, iar cel grăbit la picior păcătuieşte.

3. A loucura de um homem o leva a um mau caminho; é contra o Senhor que seu coração se irrita.

3. Nebunia omului îi suceşte calea şi inima lui se indignează împotriva Domnului.

4. A riqueza aumenta o número de amigos, o pobre é abandonado pelo seu único companheiro.

4. Bogăţia adaugă mulţi prieteni, dar săracul este separat şi de prietenul său.

5. O falso testemunho não fica sem castigo; o que profere mentira não escapará.

5. Martorul mincinos nu va fi considerat curat, iar cel care răsuflă minciuni nu va scăpa.

6. O homem generoso possui muitos lisonjeiros: todos se tornam amigos de quem dá.

6. Mulţi vor să linguşească faţa celui nobil şi toţi vor să fie prieteni cu omul darnic.

7. Todos os irmãos do pobre o odeiam, quanto mais seus amigos não hão de se afastar dele? Está em busca de palavras, mas não terá nada.*

7. Toţi fraţii celui necăjit îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează de el prietenii lui! El îi urmăreşte prin cuvinte, dar ei nu sunt.

8. Quem adquire bom senso ama sua alma; o que observa a prudência encontra a felicidade.

8. Cel care dobândeşte inimă îşi iubeşte sufletul; cine păstrează înţelegerea află bunăstare.

9. O falso testemunho não fica impune; o que profere mentira perecerá.

9. Martorul mincinos nu va fi considerat curat, iar cel care răsuflă minciuni va pieri.

10. Não convém ao insensato viver entre delícias, muito menos ainda a um escravo dominar os chefes.

10. Nu se potriveşte pentru un nesimţit luxul, cu cât mai puţin pentru un sclav să stăpânească peste conducători!

11. Um homem sábio sabe conter a sua cólera, e tem por honra passar por cima de uma ofensa.

11. Omul prudent este încet la mânie şi gloria lui este să treacă peste vinovăţie.

12. Cólera de rei, rugido de leão; favor de rei, orvalho sobre a erva.

12. Furia regelui este ca răgetul unui leu tânăr, iar favoarea lui, ca roua pe iarbă.

13. Um filho insensato é a desgraça de seu pai; a mulher intrigante é uma goteira inesgotável.

13. Fiul nesimţit este ruina tatălui său şi o soţie certăreaţă este ca o streaşină care picură neîncetat.

14. Casas e bens são a herança dos pais, mas uma mulher sensata é um dom do Senhor.

14. Casa şi averea sunt moştenire de la părinţi, dar soţia prudentă este de la Domnul.

15. A preguiça cai no torpor: a alma indolente terá fome.

15. Lenea face să cadă somnul adânc, iar sufletul puturos înfometează.

16. O que observa o preceito guarda sua vida; quem descuida de seu proceder morrerá.

16. Cel care păzeşte porunca are grijă de sufletul său, dar cine dispreţuieşte căile sale va muri.

17. Quem se apieda do pobre empresta ao Senhor, que lhe restituirá o benefício.

17. Cine are milă de cel sărac îl împrumută pe Domnul şi el îi va da răsplată.

18. Corrige teu filho enquanto há esperança, mas não te enfureças até fazê-lo perecer.

18. Pedepseşte-ţi fiul cât mai este speranţă, dar nu-ţi pune la suflet să-l faci să moară!

19. O homem iracundo sofrerá um castigo; se o libertares, aumentarás a sua pena.

19. Cel care se înfurie repede îşi va purta vina: dacă îl salvezi, el va face din nou.

20. Ouve os conselhos, aceita a instrução: tu serás sábio para o futuro.

20. Ascultă sfatul şi primeşte disciplina, ca să devii înţelept în cele din urmă ale tale.

21. Há muitos planos no coração do homem, mas é a vontade do Senhor que se realiza.

21. Multe sunt gândurile din inima omului, dar planul Domnului, acela se împlineşte.

22. O encanto de um homem é a sua caridade: mais vale o pobre que o mentiroso.

22. Ce se doreşte de la om este bunătatea lui; mai bine este un necăjit decât un om mincinos.

23. O temor do Senhor conduz à vida; o que o possui é saciado: passará a noite sem a visita da desgraça.

23. Teama de Domnul este spre viaţă; [omul] se odihneşte sătul şi răul nu-l va vizita.

24. O preguiçoso põe sua mão no prato e nem sequer a leva à boca.

24. Leneşul îşi uită mâna în farfurie şi nici măcar la gura lui nu şi-o mai întoarce.

25. Castiga o zombador e o simples se tornará sábio; repreende o homem sensato e ele compreenderá por quê.

25. Loveşte-l pe cel care batjocorăşte şi cel nepriceput va deveni isteţ; mustră-l pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea!

26. Quem maltrata seu pai, quem expulsa sua mãe é um filho infame do qual todos se envergonham.

26. Cine-şi distruge tatăl şi-şi pune pe fugă mama este un fiu neruşinat şi de ocară.

27. Cessa, meu filho, de ouvir as advertências e isto servirá para te afastares da sabedoria!

27. Încetează, fiule, să asculţi disciplina care te îndepărtează de la cuvintele cunoaşterii!

28. O testemunho falso zomba da justiça; a boca dos ímpios devora a iniquidade.

28. Martorul de nimic îşi bate joc de judecată şi gura celor vinovaţi înghite nelegiuire.

29. As varas estão preparadas para os insolentes e os golpes para o dorso dos insensatos.

29. Judecăţile sunt pregătite pentru cei care batjocoresc şi bătăile, pentru spatele celor nesimţiţi.