São Lucas, 19

1. Jesus entrou em Jeri­có e ia atra­vessando a cidade.

1. Apoi a intrat şi a traversat Ierihónul.

2. Havia aí um homem muito rico chamado Zaqueu, chefe dos recebedores de impostos.

2. Şi iată, un bărbat numit Zahéu, care era şeful vameşilor şi era bogat,

3. Ele procurava ver quem era Jesus, mas não o conseguia por causa da multidão, porque era de baixa estatura.

3. căuta să vadă cine este Isus, dar nu putea din cauza mulţimii, întrucât era mic de statură!

4. Ele correu adiante, subiu a um sicômoro para o ver, quando ele passasse por ali.

4. Atunci a alergat înainte şi s-a suit într-un sicomor ca să-l vadă, căci [Isus] avea să treacă pe acolo.

5. Chegando Jesus àquele lugar e levantando os olhos, viu-o e disse-lhe: “Zaqueu, desce depressa, porque é preciso que eu fique hoje em tua casa.”

5. Când a ajuns în acel loc, Isus, ridicându-şi [ochii], i-a spus: „Zahéu, coboară în grabă pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta!”.

6. Ele desceu a toda a pressa e recebeu-o alegremente.

6. El a coborât în grabă şi l-a primit cu bucurie.

7. Vendo isso, todos murmuravam e diziam: “Ele vai hospedar-se em casa de um pecador...”.

7. Toţi cei care au văzut murmurau, spunând: „A intrat să fie găzduit la un om păcătos”.

8. Zaqueu, entretanto, de pé diante do Senhor, disse-lhe: “Senhor, vou dar a metade dos meus bens aos pobres e, se tiver defraudado alguém, restituirei o quádruplo”.

8. Dar Zahéu, stând [în picioare], i-a spus Domnului: „Iată, Doamne, jumătate din ceea ce am o dau săracilor şi dacă am nedreptăţit pe cineva, îi dau înapoi împătrit!”.

9. Disse-lhe Jesus: “Hoje entrou a salvação nesta casa, porquanto também este é filho de Abraão.

9. Atunci Isus i-a spus: „Astăzi s-a făcut mântuire pentru această casă, întrucât şi el este fiul lui Abrahám.

10. Pois o Filho do Homem veio procurar e salvar o que estava perdido”. (= Mt 25,14-30)

10. Pentru că Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască ceea ce era pierdut”.

11. Ouviam-no falar. E, como estava perto de Jerusalém, alguns se persuadiam de que o Reino de Deus se havia de manifestar brevemente; ele acrescentou esta parábola:

11. (Mt 25,14-30) Pe când ascultau acestea, [Isus] le-a mai spus o parabolă, pentru că se apropiau de Ierusalím, iar ei credeau că împărăţia lui Dumnezeu avea să se arate în curând.

12. “Um homem ilustre foi para um país distante, a fim de ser investido da realeza e depois regressar.

12. Aşadar, le-a spus: „Un om nobil a plecat într-o ţară îndepărtată ca să primească un regat şi apoi să se întoarcă.

13. Chamou dez dos seus servos e deu-lhes dez minas, dizendo-lhes: Negociai até eu voltar.*

13. A chemat zece dintre servitorii săi, le-a dat zece mine şi le-a zis: «Investiţi-le până când voi veni!».

14. Mas os homens daquela região odiavam-no e enviaram atrás dele embaixadores, para protestarem: Não queremos que ele reine sobre nós.

14. Însă cetăţenii săi îl urau şi au trimis în urma lui o solie să spună: «Nu vrem ca acesta să domnească peste noi».

15. Quando, investido da dignidade real, voltou, mandou chamar os servos a quem confiara o dinheiro, a fim de saber quanto cada um tinha lucrado.

15. Când s-a întors, după primirea regatului, a poruncit să fie chemaţi la el servitorii cărora le dăduse argintul ca să afle cât au câştigat.

16. Veio o primeiro: Senhor, teu dinheiro rendeu 10 vezes mais.

16. Când a venit primul, a spus: «Stăpâne, mina ta a adus venit alte zece mine».

17. Ele lhe disse: Muito bem, servo bom; porque foste fiel nas coisas pequenas, receberás o governo de dez cidades.

17. El i-a zis: «Bine, servitor bun! Pentru că ai fost fidel peste puţine lucruri, să ai autoritate peste zece cetăţi».

18. Veio o segundo: Senhor, teu dinheiro rendeu 5 vezes mais.

18. Apoi a venit al doilea şi a spus: «Mina ta, stăpâne, a mai făcut cinci mine».

19. Disse a este: Sê também tu governador de cinco cidades.

19. Iar el i-a spus: «Şi tu vei fi peste cinci cetăţi».

20. Veio também o outro: Senhor, aqui tens teu dinheiro, que guardei embrulhado num lenço;

20. A venit un altul şi i-a spus: «Stăpâne, iată mina ta pe care am pus-o deoparte într-un ştergar,

21. pois tive medo de ti, por seres homem rigoroso, que tiras o que não puseste e ceifas o que não semeaste.

21. întrucât m-am temut de tine, căci eşti un om aspru: iei ce nu ai pus şi seceri ce nu ai semănat».

22. Replicou-lhe ele: Servo mau, pelas tuas palavras te julgo. Sabias que sou rigoroso, que tiro o que não depositei e ceifo o que não semeei...

22. El i-a spus: «Din gura ta te judec, servitor rău! Ştiai că sunt un om aspru; că iau ce nu am pus şi secer ce nu am semănat.

23. Por que, pois, não puseste o meu dinheiro num banco? Na minha volta, eu o teria retirado com juros.

23. Atunci de ce nu ai pus banii mei la bancă? La întoarcere, i-aş fi luat cu dobândă»”.

24. E disse aos que estavam presentes: Tirai-lhe a mina, e dai-a ao que tem dez minas.

24. Şi a zis celor care erau de faţă: «Luaţi mina de la dânsul şi daţi-o celui care are zece mine!»

25. Replicaram-lhe: Senhor, este já tem dez minas!...

25. Dar ei i-au zis: «Stăpâne, are deja zece mine!».

26. Eu vos declaro: a todo aquele que tiver, lhe será dado; mas, ao que não tiver, lhe será tirado até o que tem.

26. «Vă spun: oricui are i se va da, iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are.

27. Quanto aos que me odeiam, e que não me quiseram por rei, trazei-os e massacrai-os na minha presença”.

27. Iar pe duşmanii mei, care nu au voit ca eu să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi ucideţi-i în faţa mea!»”.

28. Depois dessas palavras, Jesus os foi precedendo no caminho que sobe a Jerusalém. (= Mt 21,1-16 = Mc 11,1-11 = Jo 12,12-19)

28. (Mt 21,1-16; Mc 11,1-11; In 12,12-16) Spunând acestea, [Isus] a pornit înainte, urcând spre Ierusalím.

29. Chegando perto de Betfagé e de Betânia, junto do monte chamado das Oliveiras, Jesus enviou dois dos seus discípulos e disse-lhes:

29. În timp ce se apropia de Betfaghé şi Betánia, lângă Muntele numit al Măslinilor, a trimis doi discipoli,

30. “Ide a essa aldeia que está defronte de vós. Entrando nela, achareis um jumentinho atado, em que nunca montou pessoa alguma; desprendei-o e trazei-mo.

30. spunându-le: „Mergeţi în satul dinaintea voastră şi, când veţi intra, veţi găsi un măgăruş legat, pe care nimeni nu s-a așezat niciodată: dezlegaţi-l şi aduceţi-l!

31. Se alguém vos perguntar por que o soltais, respondereis assim: O Senhor precisa dele”.

31. Dacă vă va întreba cineva: «De ce îl dezlegaţi?», îi veţi spune astfel: «Domnul are nevoie de el»”.

32. Partiram os dois discípulos e acharam tudo como Jesus tinha dito.

32. Când au plecat cei trimişi, au găsit după cum le-a spus.

33. Quando desprendiam o jumentinho, perguntaram-lhes seus donos: “Por que fazeis isto?”.

33. În timp ce ei dezlegau măgăruşul, stăpânii lui i-au întrebat: „De ce dezlegaţi măgăruşul?”.

34. Eles responderam: “O Senhor precisa dele”.

34. Atunci ei au răspuns: „Domnul are nevoie de el”.

35. E trouxeram a Jesus o jumentinho, sobre o qual deitaram seus mantos e fizeram Jesus montar.

35. Apoi l-au adus la Isus şi aruncându-şi hainele peste măgăruş, l-au urcat pe Isus deasupra.

36. À sua passagem, muitas pessoas estendiam seus mantos no caminho.

36. Pe când el înainta, îşi aruncau hainele pe drum.

37. Quando já se ia aproximando da descida do monte das Oliveiras, toda a multidão dos discípulos, tomada de alegria, começou a louvar a Deus em altas vozes, por todas as maravilhas que tinha visto.

37. Apropiindu-se de coborârea Muntelui Măslinilor, toată mulţimea discipolilor, bucurându-se, a început să-l laude pe Dumnezeu cu glas puternic pentru toate minunile pe care le-au văzut,

38. E dizia: “Bendito o rei que vem em nome do Senhor! Paz no céu e glória no mais alto dos céus!”.

38. spunând: „Binecuvântat cel ce vine,regele, în numele Domnului! Pace în cer şi glorie în înaltul [cerurilor]!”.

39. Nesse momento, alguns fariseus interpelaram a Jesus no meio da multidão: “Mestre, repreende os teus discípulos”.

39. Atunci unii farisei din mulţime i-au spus: „Învăţătorule, mustră-ţi discipolii!”.

40. Ele respondeu: “Digo-vos: se estes se calarem, clamarão as pedras!”.

40. Dar el le-a răspuns: „Vă spun: dacă aceştia vor tăcea, vor striga pietrele”.

41. Aproximando-se ainda mais, Jesus contemplou Jerusalém e chorou sobre ela, dizendo:

41. Când s-a apropiat, văzând cetatea, [Isus] a plâns pentru ea,

42. “Oh! Se também tu, ao menos neste dia que te é dado, conhecesses o que te pode trazer a paz!... Mas não, isso está oculto aos teus olhos.

42. zicând: „Dacă tu ai fi cunoscut în ziua aceasta [calea] spre pace! Acum însă este ascunsă pentru ochii tăi.

43. Virão sobre ti dias em que os teus inimigos te cercarão de trincheiras, te sitiarão e te apertarão de todos os lados;

43. Căci vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor săpa tranşee în jurul tău, te vor încercui şi te vor asedia din toate părţile,

44. eles destruirão a ti e a teus filhos que estiverem dentro de ti, e não deixarão em ti pedra sobre pedra, porque não conheceste o tempo em que foste visitada”.* (Mt 21,12s = Mc 11,15-19)

44. te vor face una cu pământul pe tine şi pe copiii tăi care sunt în tine şi nu vor lăsa din tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale”.

45. Em seguida, entrou no templo e começou a expulsar os mercadores.

45. (Mt 21,12-13; Mc 11,15-18; In 2,14-16) Apoi, intrând în templu, [Isus] a început să-i alunge pe vânzători,

46. Disse ele: “Está escrito: A minha casa é casa de oração! Mas vós a fizestes um covil de ladrões” (Is 56,7; Jr 7,11).

46. spunându-le: „Este scris: «Casa mea va fi casă de rugăciune. Însă voi aţi făcut-o peşteră de tâlhari»”.

47. Todos os dias ensinava no templo. Os príncipes dos sacerdotes, porém, os escribas e os chefes do povo procuravam tirar-lhe a vida.

47. Şi învăţa în templu în fiecare zi, iar arhiereii şi cărturarii, precum şi mai-marii poporului căutau să-l omoare.

48. Mas não sabiam como rea­lizá-lo, porque todo o povo ficava muito admirado, quando o ouvia falar. (Mt 21,23-27 = Mc 11,27-33)

48. Dar nu găseau ce să-i facă, pentru că tot poporul se ţinea după el ca să-l asculte.