I Macabeus, 10

1. No ano cento e sessenta, Alexandre Epífanes, filho de Antíoco, embarcou e veio ocupar Ptolemaida, onde foi acolhido e proclamado rei.*

1. În anul o sută şaizeci, Alexándru Epifánul, [fiul] lui Antióh, a mers şi a cucerit [cetatea] Ptolemáis; a fost primit acolo şi a devenit rege.

2. Soube-o o rei Demétrio, que reuniu um numero­síssimo exército e o atacou.

2. Regele Demétrios a auzit, a adunat o armată foarte numerosă şi a ieşit la luptă în întâmpinarea lui.

3. Enviou a Jônatas uma carta, em termos pacíficos, para lisonjeá-lo,

3. Demétrios a trimis scrisori la Ionatán cu cuvinte de pace ca să-l măgulească.

4. dizendo consigo mesmo: “Apressemo-nos em fazer a paz com ele, antes que a faça com Alexandre contra nós.

4. Pentru că spunea: „Să încheiem repede pace cu ei, înainte ca să o încheie Alexándru împotriva noastră!

5. Porque certamente ele se lembra do mal que lhe causamos, assim como a seus irmãos e à sua raça”.

5. Căci îşi va aminti de toate relele pe care le-am făcut împotriva lui, a fraţilor lui şi a neamului său”.

6. Concedeu-lhe autorização para recrutar tropas, fabricar armas e ser seu aliado. Mandou-lhe entregar os reféns aprisionados na fortaleza.

6. I-a dat lui [Ionatán] puterea de a aduna armate, de a pregăti arme şi de a fi aliatul său. Şi a spus să i se dea înapoi ostaticii din Ácra.

7. Jônatas veio então a Jerusalém e leu a carta diante de todo o povo e das tropas que ocupavam a fortaleza.

7. Ionatán a venit la Ierusalím şi a citit scrisorile în auzul întregului popor şi a tuturor celor din fortăreaţă.

8. Estes ficaram tomados de um grande medo, quando souberam que o rei lhe havia permitido levantar um exército.

8. Ei s-au înspăimântat foarte mult când au auzit că regele i-a dat putere să adune armată.

9. Os guardas lhe entregaram os reféns e ele os entregou a seus pais.

9. Cei din fortăreaţă i-au dat înapoi lui Ionatán ostaticii, iar el i-a încredinţat părinţilor lor.

10. Ficou habitando em Jerusalém e começou a edificar e restaurar a cidade.

10. Ionatán s-a stabilit la Ierusalím şi a început să reconstruiască şi să restaureze cetatea.

11. Ordenou aos que executavam os trabalhos, que construíssem ao redor do monte Sião um muro de pedras de cantaria para sua fortificação. E assim foi feito.

11. Le-a zis celor care făceau lucrările să întărească zidurile şi muntele Sión de jur împrejur cu pietre cadrate, ca să fie fortăreaţă. Şi ei au făcut întocmai.

12. Os estrangeiros que se achavam nas fortalezas edificadas por Báquides fugiram.

12. Străinii care erau în fortăreţele pe care le construise Bahídes au fugit.

13. Cada qual deixou seu posto para se refugiar no seu país.

13. Fiecare a abandonat locul lui şi a mers în ţara proprie.

14. Sobraram somente em Betsur alguns dos desertores da Lei e dos preceitos. Era ali seu lugar de refúgio.

14. Doar în Baitsúr au fost lăsaţi câţiva dintre cei care părăsiseră legea şi obiceiurile, pentru că era loc de refugiu.

15. Entretanto, soube o rei Alexandre da carta que Demétrio havia feito a Jônatas, e contaram-lhe as batalhas e feitos deste e de seus irmãos, como também os trabalhos que tinham suportado.

15. Regele Alexándru a auzit de promisiunile pe care i le făcuse Demétrios lui Ionatán şi i s-au povestit războaiele şi faptele de vitejie pe care le făcuseră el şi fraţii lui şi loviturile pe care le înduraseră.

16. “Poderíamos acaso encontrar – disse ele – um homem semelhante a este? Procuremos imediatamente fazê-lo nosso amigo e aliado.”

16. Şi a spus: „Oare vom mai găsi noi un bărbat ca acesta? Să-l facem acum prietenul şi aliatul nostru!”.

17. Escreveu-lhe então e mandou-lhe uma carta lavrada nestes termos:

17. A scris scrisori şi i le-a trimis, zicând aceste cuvinte:

18. “O rei Alexandre a seu irmão Jônatas, saudações!

18. „Regele Alexándru, fratelui Ionatán, salutare!

19. Ouvimos dizer de ti, que tu és um homem poderoso e forte, e que mereces a nossa amizade.

19. Am auzit că eşti un bărbat foarte puternic şi vrednic să fii prietenul nostru.

20. Por isso, te constituímos desde agora sumo sacerdote de teu povo e te outorgamos o título de amigo do rei – mandou-lhe uma toga de púrpura e uma coroa de ouro – e pedimos-te escolher nosso partido e conservar-nos tua amizade”.

20. Te stabilim astăzi mare preot al poporului tău şi vei fi numit prietenul regelui – i-a trimis purpură şi coroană de aur – îngrijeşte-te de cele ale noastre şi păstrează prietenia noastră!”.

21. No sétimo mês do ano cento e sessenta, pela festa dos Tabernáculos, revestiu-se Jônatas da túnica sagrada. Organizou um exército e ajuntou armas em quantidade.

21. Ionatán a îmbrăcat veşmântul sacru în luna a şaptea a anului o sută şaizeci, în Sărbătoarea Corturilor. A adunat armată şi a pregătit multe arme.

22. Demétrio foi informado de tudo isso e inquietou-se:

22. Demétrios a auzit aceste lucruri, s-a întristat şi a zis:

23. “Como fomos deixar que Alexandre nos precedesse, travando com os judeus uma amizade que o fortifica?

23. „De ce am făcut aceasta? Alexándru a luat-o înaintea noastră şi a obţinut prietenia iudeilor ca să-l susţină.

24. Eu também vou escrever-lhe belas palavras, títulos e presentes, para que eles passem ao meu lado e venham em meu auxílio”.

24. Îi voi scrie şi eu o scrisoare de încurajare şi de cinstire şi [îi voi da daruri] ca să-mi fie de ajutor.

25. E ele mandou-lhes levar uma mensagem nestes termos: “O rei Demétrio ao povo dos judeus, saudações!

25. Şi a trimis la ei [mesageri] cu aceste cuvinte: „Regele Demétrios, neamului iudeilor, salutare!

26. Vós observastes nossos acordos, permanecestes fiéis à nossa amizade e não fizestes convenções com nossos inimigos. Nós o sabemos e regozijamo-nos com isso.

26. Am auzit că aţi respectat înţelegerile încheiate cu noi, că ne-aţi rămas prieteni şi că nu aţi trecut de partea duşmanilor noştri şi ne-am bucurat.

27. Ainda agora continuai a nos conservar a mesma fidelidade e vos recompensaremos do que fareis por nós.

27. Acum, rămâneţi mai departe fideli faţă de noi şi noi vă vom răsplăti cu binefaceri pentru ceea ce faceţi pentru noi!

28. Nós vos isentaremos dos muitos impostos e vos cumula­remos de presentes.

28. Vă vom ierta de multe taxe şi vă vom da daruri.

29. Desde agora concedemo-vos a todos os judeus dispensa dos impostos, da taxa do sal e das coroas.*

29. Acum vă dezleg şi vă iert pe voi şi pe toţii iudeii de tributuri, de taxa pentru sare şi pentru coroane.

30. Ao terço dos produtos do solo e à metade dos frutos das árvores, que me pertencem, eu renuncio, a partir deste dia, a cobrar na terra de Judá e nos três distritos da Samaria e da Galileia, que lhe estão anexos. Isso desde agora e para sempre.

30. Din ziua de azi vă scutesc de plata treimii din semănături, de cea a jumătăţii din roadele pomilor care mi se cuvin mie şi niciodată nu le voi mai lua din ziua de azi şi până în vecie de la ţara lui Iúda şi de la cele trei districte care i-au fost adăugate din Samaría şi Galiléea.

31. Que Jerusalém seja sagrada e isenta, com seu território, dos dízimos e dos impostos.

31. Ierusalímul să fie [cetate] sfântă şi să i se ierte ei şi teritoriilor sale zeciuielile şi birurile!

32. Renuncio também a todo poder sobre a fortaleza de Jerusalém e a entrego ao sumo sacerdote, para que ele coloque ali como guardas os homens que ele quiser.

32. Renunţ şi la puterea asupra fortăreţei din Ierusalím şi o dau marelui preot ca să aşeze în ea oamenii pe care îi va alege el ca s-o păzească.

33. Concedo gratuitamente a liberdade a todo cidadão judeu, em cativeiro no meu reino e todos serão isentos de impostos, mesmo sobre seu gado.

33. Tuturor persoanelor dintre iudei care au fost luate în captivitate din ţara lui Iúda prin tot regatul meu le dăruiesc libertatea în dar şi toţi să fie scutiţi de dări şi de taxele pe animale.

34. Todos os dias solenes, os sábados, as neomênias, as festas prescritas, os três dias anteriores às solenidades e os três dias posteriores, sejam dias de imunidade e de isenção para todos os judeus que habitam em meu reino.

34. Toate sărbătorile, [zilele] de sâmbătă şi de lună nouă, zilele rânduite, trei zile înainte de sărbătoare şi trei zile după sărbătoare să fie toate zile de scutire de dări pentru toţi iudeii care sunt în tot regatul meu!

35. Ninguém poderá perseguir ou molestar quem quer que seja dentre eles, por motivo algum.

35. Nimeni nu va avea dreptul să le ceară plată şi să supere pe vreunul dintre ei în orice lucru.

36. Que se alistem no exército do rei até trinta mil judeus e que lhes sejam dados os mesmos direitos que às tropas reais.

36. Să fie înscrişi dintre iudei în armatele regelui până la treizeci de mii de bărbaţi şi să li se dea solda cum se dă tuturor celor din armatele regelui!

37. Alguns deles serão colocados nas grandes fortalezas do rei, outros serão designados para postos de confiança no reino. Seus chefes e seus oficiais serão escolhidos entre eles, seguirão suas próprias leis, como o exige o rei para a Judeia.

37. Vor fi stabiliţi dintre ei în fortăreţele mari ale regelui şi dintre aceştia, care sunt de încredere vor fi puşi [responsabili] peste treburile regatului. Cei care sunt peste ei şi căpeteniile lor să fie aleşi dintre ei şi să se supună legilor proprii aşa cum va hotărî regele în pământul lui Iúda!

38. Os três distritos da Samaria que foram anexados à Judeia lhe serão incorporados de maneira que sejam considerados como sendo um só com ela, e não obedeçam a nenhuma outra autoridade a não ser à do sumo sacerdote.

38. Cele trei districte care au fost adăugate din ţinuturile Samaríei să fie alipite la Iudéea pentru ca să fie considerate ca aparţinând unui singur [conducător] şi să nu se supună altei autorităţi decât marelui preot!

39. Faço de Ptolemaida e de seu território doação ao templo de Jerusalém, para prover seu sustento.

39. Dau în dar [cetatea] Ptolemáis cu ceea ce stăpâneşte ea sanctuarului din Ierusalím pentru cheltuielile proprii sanctuarului.

40. Darei também cada ano quinze mil siclos de prata das rendas do rei, provenientes dos seus domínios.

40. De la mine dau cincisprezece mii de sícli de argint din veniturile regelui [percepute] din locurile potrivite.

41. Todo o dinheiro que os administradores dos negócios não tiverem despendido, e que lhes sobrar, como nos anos passados, será destinado à construção do templo.

41. Tot restul care nu l-au dat funcţionarii ca mai înainte îl vor da de acum pentru lucrările casei.

42. Além disso, será feita a entrega dos cinco mil siclos de prata cobrados cada ano das rendas do templo, porque essa soma pertence aos sacerdotes que prestam o serviço litúrgico.

42. Cei cinci mii de sícli de argint pe care îi luau din bunurile sanctuarului, după regula fiecărui an, să fie lăsaţi, deoarece ei se cuvin preoţilor care slujesc!

43. Todo aquele que se refugiar no Templo de Jerusalém ou no seu recinto, por motivo de dívida ao fisco, ou por qualquer coisa que seja, será poupado, bem como tudo o que ele possui no meu reino.

43. Cei care vor fugi în templul din Ierusalím şi în toate teritoriile lui din cauza datoriilor către rege sau din alte motive să fie lăsaţi liberi ei şi tot ceea ce au în regatul meu!

44. As despesas para os trabalhos da construção e restauração do templo serão postas na conta do rei.

44. Pentru reconstruirea şi restaurarea lucrurilor sanctuarului, cheltuiala să fie pusă pe seama regelui!

45. Do mesmo modo, as despesas para a construção dos muros e do recinto da cidade ficarão a cargo das rendas do rei, bem como os gastos da construção das outras fortificações na Judeia”.

45. Pentru reconstruirea zidurilor Ierusalímului şi a fortificaţiilor de jur împrejur, cheltuiala să fie pusă pe seama regelui ca şi cea pentru reconstruirea zidurilor din Iudéea!”.

46. Quando Jônatas e o povo ouviram essas propostas, não acreditaram e não quiseram aceitá-las, lembrando-se de todo o mal que Demétrio havia causado a Israel e do quanto ele os havia oprimido.

46. Când Ionatán şi poporul au auzit aceste cuvinte, nu au crezut în ele şi nu le-au acceptat, pentru că îşi aminteau de relele mari pe care le făcuse [Demétrios] în Israél şi că îi chinuise foarte mult.

47. Escolheram então o partido de Alexandre, porque ele tinha sido o primeiro a lhes falar de paz, e foram sempre seus auxiliares.

47. Le-a plăcut de Alexándru, pentru că el a fost cel dintâi care [le-a] trimis cuvinte de pace şi au fost aliaţii lui în toate zilele.

48. Alexandre reuniu um grande exército e veio ao encontro de Demétrio.

48. Alexándru şi-a adunat armate mari şi şi-a fixat tabăra împotriva lui Demétrios.

49. Os dois reis travaram combate, mas o exército de Demétrio fugiu. Perseguiu-o Alexandre, obtendo pleno êxito.

49. Cei doi regi s-au ciocnit în luptă; tabăra lui Demétrios a fugit, dar Alexándru i-a urmărit şi a fost mai tare decât ei.

50. Combateu com ardor até o pôr do sol e Demétrio morreu nesse mesmo dia.

50. Lupta s-a îndârjit foarte mult până la asfinţitul soarelui şi Demétrios a căzut în ziua aceea.

51. Então, Alexandre enviou embaixadores a Ptolomeu, rei do Egito, com a missão de lhe dizer:

51. Alexándru a trimis mesageri la Ptoleméu, regele Egiptului, cu aceste cuvinte:

52. “Eis-me de volta ao solo do meu reino e assentado no trono de meus pais. Recobrei o poder, derrotei Demétrio e tomei posse de meu país.

52. „M-am întors la regatul meu şi m-am aşezat pe tronul părinţilor mei, am pus mâna pe putere, l-am înfrânt pe Demétrios şi am luat în stăpânire ţara noastră.

53. Travei batalha com ele, venci-o com seu exército e subi ao trono onde ele reinava.

53. Am purtat bătălie cu el, iar el şi tabăra lui a fost zdrobită de noi şi ne-am aşezat pe tronul domniei sale.

54. Façamos agora laços de amizade. Dá-me tua filha como esposa e serei teu genro, e vos cumularei, a ti e a ela, com presentes dignos de vós”.

54. Acum să stabilim prietenie între noi! Dă-mi-o pe fiica ta de soţie, voi deveni ginerele tău şi îţi voi da ţie şi ei daruri demne de tine!”.

55. O rei Ptolomeu respondeu: “Venturoso o dia em que entraste na terra de teus pais e te assentaste no trono de seu reino!

55. Regele Ptoleméu a răspuns: „Fericită să fie ziua în care te-ai întors în ţara părinţilor tăi şi te-ai aşezat pe tronul lor de domnie!

56. Por isso, te darei o que me pedes. Mas vem ter comigo em Ptolemaida, para que nos vejamos, e farei de ti o meu genro como desejas”.

56. Voi face cum ai scris. Dar vino în întâmpinarea mea la Ptolemáis ca să ne vedem! Te voi face ginerele meu, după cum ai spus”.

57. Partiu Ptolomeu do Egito com sua filha Cleópatra e dirigiu-se a Ptolemaida no ano cento e sessenta e dois.

57. Ptoleméu a ieşit din Egipt împreună cu Cleopátra, fiica lui, şi a venit la Ptolemáis în anul o sută şaizeci şi doi.

58. Deu-a em casamento a Alexandre que veio-lhe ao encontro e celebrou as bodas com real magnificência.

58. Regele Alexándru i-a ieşit în întâmpinare şi [Ptoleméu] i-a dat-o pe Cleopátra, fiica lui. Au făcut nunta ei la Ptolemáis, după [obiceiul] regilor, cu mare pompă.

59. O rei Alexandre escreveu também a Jônatas para que viesse procurá-lo.

59. Regele Alexándru i-a scris lui Ionatán să-i vină în întâmpinare.

60. Este se dirigiu a Ptolemaida, onde, com pompa, encontrou os dois reis. Ofereceu-lhes, como também a seus amigos, prata, ouro e numerosos presentes e conquistou sua total confiança.

60. El a mers la Ptolemáis cu alai şi i-a întâlnit pe cei doi regi: le-a dat lor argint şi aur, iar prietenilor lor multe daruri şi a aflat bunăvoinţă înaintea lor.

61. Todavia, alguns perversos de Israel reuniram-se contra ele e esses ímpios quiseram acusá-lo, mas o rei não lhes deu atenção.

61. Însă s-au adunat împotriva lui nişte oameni răutăcioşi din Israél, bărbaţi fărădelege, ca să se plângă împotriva lui, dar regele nu le-a dat atenţie.

62. Ordenou até mesmo que se tirassem as vestes de Jônatas, para revesti-lo de púrpura. E assim fizeram. E o rei fê-lo assentar-se junto de si.

62. Din contră, regele a poruncit să îl dezbrace pe Ionatán de hainele lui şi să-l îmbrace cu purpură. Şi au făcut întocmai.

63. Disse também aos grandes de sua corte: “Saí com ele para o centro da cidade e proclamai que ninguém o acuse, sob qualquer pretexto, e que ninguém o moleste de maneira alguma”.

63. Regele l-a aşezat lângă el şi le-a zis căpeteniilor lui: „Ieşiţi cu el în cetate şi vestiţi ca nimeni să nu se mai plângă împotriva lui pentru niciun motiv şi nici să nu-l mai tulbure nimeni pentru nimic!

64. Quando seus acusadores o viram assim exaltado publicamente e revestido de púrpura, fugiram.

64. Când cei care se plângeau au văzut cinstea lui, cum se vestea şi că fusese îmbrăcat în purpură, au fugit cu toţii.

65. Honrou-o o rei, inscreveu-o entre seus primeiros amigos e deu-lhe o título de chefe do exército e de governador.

65. Regele l-a onorat, l-a înscris printre cei dintâi prieteni şi l-a stabilit strateg şi guvernator al provinciei.

66. Após isso, regressou Jônatas a Jerusalém, tranquilo e alegre.

66. Ionatán s-a întors la Ierusalím cu pace şi bucurie.

67. No ano cento e sessenta e cinco, Demétrio, filho de Demétrio, voltou de Creta à terra de seus pais.*

67. În anul o sută şaizeci şi cinci a venit Demétrios, fiul lui Demétrios, din Créta, în ţara părinţilor săi.

68. Com essa notícia, Alexandre, muito contristado, partiu para Antioquia.

68. Regele Alexándru a auzit, s-a întristat foarte mult şi s-a întors la Antiohía.

69. Demétrio constituiu Apolônio como governador da Celessíria. Este levantou um poderoso exército, que ele reuniu em Jâmnia, e mandou avisar ao sumo sacerdote Jônatas:*

69. Demétrios l-a stabilit pe Apolónius [conducător] peste cei care erau în Celesíria; acesta a adunat o armată mare, şi-a fixat tabăra la Iámnia şi a trimis [mesageri] la Ionatán, marele preot, să-i zică:

70. “Só tu nos resistes e, por causa de ti, eu me tornei objeto de zombarias e de opróbrio. Por que te fazes de arrogante diante de nós, em tuas montanhas?*

70. „Tu eşti singurul care te-ai ridicat împotriva noastră, aşa încât am ajuns de batjocură şi de ruşine din cauza ta. De ce îţi arăţi puterea împotriva noastră în munţi?

71. Se tens ainda confiança em tuas tropas, desce agora das montanhas a nós na planície, onde nos poderemos medir, porque tenho comigo a força das cidades.

71. Acum, dacă ai încredere în armatele tale, coboară la noi în câmpie să ne comparăm acolo, pentru că puterea cetăţilor este cu mine!

72. Informa-te e saberás quem sou eu e quem são os meus aliados. Estes também dizem que não podereis manter-vos de pé diante de nós, porque já duas vezes teus pais foram afugentados em sua própria terra.

72. Întreabă şi vei afla cine sunt eu şi cei care ne ajută şi-ţi vor spune: «Nu veţi putea sta în picioare în faţa noastră»! Căci de două ori s-au ridicat părinţii tăi în ţara lor.

73. Hoje não poderás mais resistir à nossa cavalaria e a um tal exército, nesta planície, onde não há nem pedra nem rochedo nem esconderijo algum para se refugiar”.

73. Nu vei putea să rezişti în faţa cavaleriei şi a acestei armate în câmpie, unde nu este piatră, stâncă sau loc de fugă”.

74. Ao ouvir as palavras de Apolônio, indignou-se Jônatas. Tomando consigo dez mil homens, saiu de Jerusalém. Seu irmão Simão trouxe-lhe reforço.

74. Când Ionatán a auzit cuvintele lui Apolónius, s-a tulburat în cuget. A ales zece mii de bărbaţi şi a ieşit din Ierusalím. Iar Símon, fratele lui, i-a ieşit în întâmpinare ca să-l ajute.

75. Veio acampar perto de Jope que, possuindo uma guarnição de Apolônio, fechou-lhe suas portas. Jônatas atacou-a.

75. Şi-a fixat tabăra la Iópe, iar cei care erau în cetate i-au închis [porţile], pentru că era o garnizoană a lui Apolónius în Iópe. Şi au atacat-o.

76. Os habitantes, espantados, abriram-lhe as portas e assim Jônatas conquistou Jope.

76. Cei din cetate, temându-se, i-au deschis şi Ionatán a pus stăpânire pe Iópe.

77. Ao saber disso, Apolônio pôs a caminho três mil cavaleiros e um poderoso exército

77. Când Apolónius a auzit, a pregătit trei mii de călăreţi şi o armată numeroasă, a plecat spre Azót ca şi cum ar trece prin el, dar el mergea spre câmpie pentru că avea o cavalerie numeroasă şi se încredea în ea.

78. e de lá dirigiu-se para Azoto, como se fosse atravessá-la. Ao mesmo tempo, ganhou a planície, porque possuía uma numerosa cavalaria, na qual depositava confiança. Jônatas perseguiu-o até Azoto, e os dois exércitos chocaram-se.

78. [Ionatán] l-a urmărit spre Azót şi trupele s-au ciocnit în luptă.

79. Apolônio havia deixado escondidos mil cavaleiros, para pegar os judeus de emboscada.

79. Apolónius a lăsat o mie de călăreţi ascunşi în spatele lor.

80. Mas Jônatas foi informado dessa emboscada dirigida contra ele. Os inimigos cercavam sua formação e, desde a manhã até o pôr do sol, atacaram seus homens.

80. Ionatán şi-a dat seama că era o capcană în spatele lui. Ei au încercuit trupa lui [Ionatán] şi au tras săgeţi asupra poporului de dimineaţă până seara.

81. O povo permanecia firme em suas fileiras como Jônatas havia ordenado, enquanto que os cavaleiros do inimigo se fatigavam.

81. Poporul a stat, aşa cum i-a poruncit Ionatán, şi călăreţii au obosit.

82. Em seguida, Simão avançou com sua tropa e travou uma batalha contra a falange, quando a cavalaria já estava enfraquecida. O inimigo, aniquilado, foi posto em fuga.

82. Símon a mutat armata lui şi s-a ciocnit cu falanga. Cavaleria a ieşit, a fost zdrobită de el şi a fugit.

83. Os cavaleiros se dispersaram pela planície, e os fugitivos alcançaram Azoto, onde se refugiaram no templo de Dagon, seu ídolo, para ali se porem em segurança.

83. Cavaleria a fost împrăştiată în câmpie, au fugit la Azót şi au intrat la Bet-Dagón, idolul lor, ca să se salveze.

84. Jônatas incendiou Azoto e todos os povoados das circunvizinhanças depois de tê-los pilhado. Queimou o templo de Dagon com todos os que estavam ali refugiados.

84. Ionatán a ars [cetatea] Azót şi cetăţile dimprejurul ei şi a luat pradă de la ele. A dat foc templului lui Dagón şi celor care s-au refugiat în el.

85. O número dos que pereceram pela espada ou pelo fogo foi cerca de oito mil.

85. Cei care au căzut de sabie împreună cu cei arşi au fost până la opt mii de bărbaţi.

86. Jônatas partiu dali e foi acampar diante de Ascalon, cujos habitantes saíram-lhe ao encontro, rendendo-lhe grandes honras.

86. Ionatán a plecat de acolo şi şi-a fixat tabăra la Ascalón. Cei din cetate au ieşit în întâmpinarea lui cu mare alai.

87. Em seguida, alcançou Jerusalém com seus companheiros, carregados de espólios.

87. Apoi, Ionatán s-a întors la Ierusalím împreună cu cei care erau cu el, având multe prăzi.

88. Quando o rei Alexandre soube desses acontecimentos, quis honrar ainda mais Jônatas.

88. Când regele Alexándru a auzit aceste lucruri, l-a onorat şi mai mult pe Ionatán.

89. Mandou-lhe uma fivela de ouro, como se concedia aos pais dos reis, e deu-lhe como propriedade pessoal Acaron e seu território.

89. I-a trimis o agrafă de aur, după cum este obiceiul să se dea rudelor regilor. Şi i-a dat ca moştenire [cetatea] Acarón şi toate ţinuturile ei.