Cartea lui Iósue, 4

1. Când tot poporul a terminat de trecut Iordánul, Domnul i-a zis lui Iósue:

2. „Luaţi doisprezece bărbaţi din popor, câte un bărbat pentru fiecare trib!

3. Porunciţi-le: «Luaţi de aici, din mijlocul Iordánului, din locul unde au stat picioarele preoţilor, douăsprezece pietre şi aduceţi-le cu voi şi puneţi-le în locul unde vă veţi odihni noaptea!»”.

4. Iósue i-a chemat pe cei doisprezece bărbaţi pe care-i alesese dintre fiii lui Israél, câte unul din fiecare trib.

5. Iósue le-a zis: „Treceţi înaintea arcei Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordánului, şi fiecare să ia o piatră pe umăr, după numărul triburilor fiilor lui Israél,

6. pentru ca acesta să fie un semn în mijlocul vostru! Mâine, când fiii voştri vă vor întreba: «Ce sunt pietrele acestea pentru voi?»,

7. să le spuneţi că apele Iordánului au fost despărţite înaintea arcei alianţei Domnului! Când a trecut ea Iordánul, apele s-au despărţit. Pietrele acestea sunt amintire pentru fiii lui Israél în veci”.

8. Fiii lui Israél au făcut aşa cum le poruncise Iósue. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordánului, cum îi spusese Domnul lui Iósue, după numărul triburilor fiilor lui Israél. Le-au adus cu ei la locul unde s-au stabilit.

9. Iósue a ridicat cele douăsprezece pietre în mijlocul Iordánului, în locul unde se opriseră picioarele preoţilor care duceau arca alianţei. Ele au rămas acolo până în ziua de azi.

10. Preoţii care duceau arca au rămas în mijlocul Iordánului până la împlinirea a tot ceea ce îi poruncise Domnul lui Iósue ca să spună poporului, potrivit cu tot ceea ce Moise îi poruncise lui Iósue. Poporul s-a grăbit şi a trecut.

11. Când poporul a terminat de traversat, a trecut şi arca Domnului, iar preoţii au trecut în faţa poporului.

12. Fiii lui Rubén, fiii lui Gad şi jumătate din tribul lui Manáse au trecut în formaţie de luptă înaintea fiilor lui Israél, după cum le spusese Moise.

13. Au trecut circa patruzeci de mii de [bărbaţi] pregătiţi de război; au trecut înaintea Domnului pentru luptă în câmpia Ierihónului.

14. În ziua aceea Domnul l-a înălţat pe Iósue în ochii întregului Israél şi s-au temut de el aşa cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieţii lui.

15. Domnul i-a zis lui Iósue: 16,,Porunceşte-le preoţilor care poartă arca mărturiei să iasă din Iordán!”.

17. Şi Iósue le-a poruncit preoţilor: „Ieşiţi din Iordán!”.

18. Când au ieşit preoţii care duceau arca alianţei Domnului din mijlocul Iordánului, când tălpile picioarelor preoţilor au călcat uscatul, apele Iordánului s-au întors la locul lor şi au curs ca mai înainte peste toate malurile lui.

19. Poporul a ieşit din Iordán în ziua a zecea a lunii întâi şi şi-a fixat tabăra la Ghilgál, la marginea de est a Ierihónului.

20. Cele douăsprezece pietre pe care le luaseră din Iordán, Iósue le-a stabilit la Ghilgál.

21. [Iósue] le-a zis fiilor lui Israél: „Când, într-o zi, fiii voştri îi vor întreba pe părinţii lor: «Ce sunt pietrele acelea?»,

22. să le faceţi cunoscut fiilor voştri: «Israél a trecut pe uscat Iordánul acesta».

23. Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordánului înaintea voastră până când aţi trecut, aşa cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru cu Marea Roşie pe care a secat-o înaintea noastră până când am trecut-o,

24. pentru ca toate popoarele pământului să ştie că mâna Domnului este puternică şi să vă temeţi de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele”.