São Marcos, 6
1. Depois, ele partiu dali e foi para a sua pátria, seguido de seus discípulos.
1. Apoi a ieşit de acolo şi a venit în locul lui natal, iar discipolii îl urmau.
2. Quando chegou o dia de sábado, começou a ensinar na sinagoga. Muitos o ouviam e, tomados de admiração, diziam: “Donde lhe vem isso? Que sabedoria é essa que lhe foi dada, e como se operam por suas mãos tão grandes milagres?
2. Fiind [zi de] sâmbătă, [Isus] a început să înveţe în sinagogă şi mulţi dintre cei care îl ascultau se mirau, spunând: „De unde toate acestea? Şi ce este această înţelepciune care i s-a dat şi aceste minuni care se fac prin mâinile lui?
3. Não é ele o carpinteiro, o filho de Maria, o irmão de Tiago, de José, de Judas e de Simão? Não vivem aqui entre nós também suas irmãs?”. E ficaram perplexos a seu respeito.
3. Nu este oare acesta lemnarul, fiul Mariei, fratele lui Iacób, al lui Ióses, al lui Iúda şi Símon? Şi surorile lui nu sunt oare aici, la noi?”. Şi se scandalizau de el.
4. Mas Jesus disse-lhes: “Um profeta só é desprezado na sua pátria, entre os seus parentes e na sua própria casa”.
4. Dar Isus le-a zis: „Un profet nu este dispreţuit decât în patria lui, printre rudele sale şi în casa lui”.
5. Não pôde fazer ali milagre algum. Curou apenas alguns poucos enfermos, impondo-lhes as mãos.
5. Şi nu a putut face acolo nicio minune, decât doar şi-a pus mâinile peste câţiva bolnavi şi i-a vindecat.
6. Admirava-se ele da desconfiança deles. E, ensinando, percorria as aldeias circunvizinhas. (= Mt 10,5-15 = Lc 9,1-6)
7. Então, chamou os Doze e começou a enviá-los, dois a dois; e deu-lhes poder sobre os espíritos imundos.
7. I-a chemat pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate.
8. Ordenou-lhes que não levassem coisa alguma para o caminho, senão somente um bordão; nem pão, nem mochila, nem dinheiro no cinto;
8. Le-a poruncit să nu ia nimic pentru drum, decât un toiag: nici pâine, nici desagă, nici bani la cingătoare,
9. como calçado, unicamente sandálias, e que se não revestissem de duas túnicas.
9. dar încălţaţi cu sandale şi: „Să nu purtaţi două tunici!”.
10. E disse-lhes: “Em qualquer casa em que entrardes, ficai nela, até vos retirardes dali.
10. Apoi le-a spus: „Dacă intraţi într-o casă, rămâneţi acolo până când veţi pleca din locul acela,
11. Se em algum lugar não vos receberem nem vos escutarem, saí dali e sacudi o pó dos vossos pés em testemunho contra ele”.
11. iar dacă nu veţi fi primiţi în vreun loc şi nu vă vor asculta, plecând de acolo, scuturaţi praful de pe picioarele voastre ca mărturie împotriva lor!”.
12. Eles partiram e pregaram a penitência.
12. Ei au ieşit şi au predicat ca [oamenii] să se convertească.
13. Expeliam numerosos demônios, ungiam com óleo a muitos enfermos e os curavam. (= Mt 14,1-12 = Lc 3,19s; 9,7s)
13. Şi scoteau mulţi diavoli, ungeau cu untdelemn mulţi bolnavi şi-i vindecau.
14. O rei Herodes ouviu falar de Jesus, cujo nome se tornara célebre. Dizia-se: “João Batista ressurgiu dos mortos e por isso o poder de fazer milagres opera nele”.
14. (Mt 14,1-12; Lc 9,7-9) Regele Iród a auzit de el, căci numele lui devenise cunoscut şi se spunea: „Ioan Botezătorul a înviat din morţi şi de aceea puterea minunilor lucrează în el”.
15. Uns afirmavam: “É Elias!” Diziam outros: “É um profeta como qualquer outro”.
15. Alţii, însă, spuneau: „Este Ilíe”, iar alţii spuneau: „Este un profet ca unul dintre profeţi”.
16. Ouvindo isso, Herodes repetia: “É João, a quem mandei decapitar. Ele ressuscitou!”.
16. Auzind, Iród a zis: „Ioan, pe care eu l-am decapitat, acesta a înviat”.
17. Pois o próprio Herodes mandara prender João e acorrentá-lo no cárcere, por causa de Herodíades, mulher de seu irmão Filipe, com a qual ele se tinha casado.
17. Căci însuşi Iród trimisese ca să-l prindă pe Ioan şi să-l lege în închisoare din cauza Irodiádei, soţia fratelui său, Fílip, pe care o luase în căsătorie.
18. João tinha dito a Herodes: “Não te é permitido ter a mulher de teu irmão”.
18. Pentru că Ioan îi spusese lui Iród: „Nu-ţi este permis s-o ai pe soţia fratelui tău”.
19. Por isso, Herodíades o odiava e queria matá-lo, não o conseguindo, porém.
19. Iar Irodiáda îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea,
20. Pois Herodes respeitava João, sabendo que era um homem justo e santo; protegia-o e, quando o ouvia, sentia-se embaraçado. Mas, mesmo assim, de boa mente o ouvia.
20. pentru că Iród se temea de Ioan, ştiindu-l om drept şi sfânt, şi îl ocrotea. Când îl asculta era foarte stingherit, dar îl asculta cu plăcere.
21. Chegou, porém, um dia favorável em que Herodes, por ocasião do seu natalício, deu um banquete aos grandes de sua corte, aos seus oficiais e aos principais da Galileia.
21. A venit însă o zi prielnică atunci când Iród, cu ocazia aniversării zilei sale de naştere, a făcut un ospăţ pentru demnitarii săi, pentru ofiţeri şi cei mai de vază din Galiléea.
22. A filha de Herodíades apresentou-se e pôs-se a dançar, com grande satisfação de Herodes e dos seus convivas. Disse o rei à moça: “Pede-me o que quiseres, e eu to darei”.
22. Intrând, fiica Irodiádei a dansat şi i-a plăcut lui Iród şi comesenilor lui. Atunci, regele i-a zis fetei: „Cere-mi orice vrei şi îţi voi da!”.
23. E jurou-lhe: “Tudo o que me pedires te darei, ainda que seja a metade do meu reino”.
23. Şi i-a jurat: „Ceea ce îmi vei cere, îţi voi da, până la jumătate din regatul meu”.
24. Ela saiu e perguntou à sua mãe: “Que hei de pedir?”. E a mãe respondeu: “A cabeça de João Batista”.
24. Atunci ea, ieşind, i-a spus mamei sale: „Ce să cer?”. [Aceasta] i-a zis: „Capul lui Ioan Botezătorul”.
25. Tornando logo a entrar apressadamente à presença do rei, exprimiu-lhe seu desejo: “Quero que sem demora me dês a cabeça de João Batista”.
25. Şi, îndată, intrând în mare grabă la rege, i-a cerut: „Vreau să-mi dai imediat pe tavă capul lui Ioan Botezătorul”.
26. O rei entristeceu-se; todavia, por causa da sua promessa e dos convivas, não quis recusar.
26. Regele s-a întristat foarte mult. Dar, din cauza jurământului şi a comesenilor, nu a voit s-o refuze.
27. Sem tardar, enviou um carrasco com a ordem de trazer a cabeça de João. Ele foi, decapitou João no cárcere,
27. Regele a trimis un executor şi i-a poruncit să-i aducă îndată capul lui Ioan. Acela s-a dus, l-a decapitat în închisoare
28. trouxe a sua cabeça num prato e a deu à moça, e esta a entregou à sua mãe.
28. şi a adus capul pe tavă, l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale.
29. Ouvindo isso, os seus discípulos foram tomar o seu corpo e o depositaram num sepulcro. (= Mt 14,13-21 = Lc 9,10-17 = Jo 6,1-13)
29. Când au auzit discipolii lui, au venit, i-au luat trupul şi l-au pus în mormânt.
30. Os apóstolos voltaram para junto de Jesus e contaram-lhe tudo o que haviam feito e ensinado.
30. (Mt 14,13-21; Lc 9,10-17; In 6,1-13) Apostolii s-au adunat la Isus şi i-au povestit toate câte au făcut şi au învăţat.
31. Ele disse-lhes: “Vinde à parte, para algum lugar deserto e descansai um pouco.” Porque eram muitos os que iam e vinham e nem tinham tempo para comer.
31. Atunci el le-a spus: „Veniţi deoparte, într-un loc retras, şi odihniţi-vă puţin!”; pentru că mulţi veneau şi plecau şi nu aveau timp nici măcar să mănânce.
32. Partiram na barca para um lugar solitário, à parte.
32. Au plecat cu o barcă spre un loc pustiu, ei singuri.
33. Mas viram-nos partir. Por isso, muitos deles perceberam para onde iam, e de todas as cidades acorreram a pé para o lugar aonde se dirigiam, e chegaram primeiro que eles.
33. Mulţi i-au văzut plecând şi şi-au dat seama. Au mers deci pe jos din toate cetăţile şi, alergând într-acolo, au ajuns înaintea lor.
34. Ao desembarcar, Jesus viu uma grande multidão e compadeceu-se dela, porque era como ovelhas que não têm pastor. E começou a ensinar-lhes muitas coisas.
34. Coborând, [Isus] a văzut o mare mulţime şi i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca oile care nu au păstor; şi a început să-i înveţe multe.
35. A hora já estava bem avançada quando se achegaram a ele os seus discípulos e disseram: “Este lugar é deserto, e já é tarde.
35. Se făcea târziu de acum. Discipolii lui s-au apropiat şi i-au spus: „Locul este pustiu şi s-a făcut deja târziu;
36. Despede-os, para irem aos sítios e aldeias vizinhas a comprar algum alimento”.
36. dă-le drumul, ca, mergând prin cătunele şi satele din jur, să-şi cumpere ceva ca să mănânce!”.
37. Mas ele respondeu-lhes: “Dai-lhes vós mesmos de comer”. Replicaram-lhe: “Iremos comprar duzentos denários de pão para dar-lhes de comer?”.
37. Dar el, răspunzând, le-a zis: „Daţi-le voi să mănânce!”. Ei i-au zis: „Atunci, să mergem noi să cumpărăm pâine de două sute de dinári şi să le dăm să mănânce?”.
38. Ele perguntou-lhes: “Quantos pães tendes? Ide ver”. Depois de se terem informado, disseram: “Cinco, e dois peixes”.
38. Iar el le-a zis: „Câte pâini aveţi? Mergeţi şi vedeţi!”. După ce au aflat, i-au spus: „Cinci şi doi peşti”.
39. Ordenou-lhes que mandassem todos sentar-se, em grupos, na relva verde.
39. Atunci le-a poruncit să se aşeze toţi grupuri-grupuri pe iarba verde.
40. E assentaram-se em grupos de cem e de cinquenta.
40. Şi s-au aşezat în grupuri de câte o sută şi de câte cincizeci.
41. Então, tomou os cinco pães e os dois peixes e, erguendo os olhos ao céu, abençoou-os, partiu-os e os deu a seus discípulos, para que lhos distribuíssem, e repartiu entre todos os dois peixes.
41. Luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, ridicându-şi ochii spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile şi le-a dat discipolilor ca să le pună în faţa lor; şi a împărţit cei doi peşti la toţi.
42. Todos comeram e ficaram fartos.
42. Au mâncat toţi şi s-au săturat.
43. Recolheram do que sobrou doze cestos cheios de pedaços, e os restos dos peixes.
43. Iar ei au adunat douăsprezece coşuri pline de bucăţi [de pâine] şi [resturi] de peşte.
44. Foram cinco mil os homens que haviam comido daqueles pães.
44. Cei care au mâncat erau cinci mii de bărbaţi.
45. Imediatamente ele obrigou os seus discípulos a subirem para a barca, para que chegassem antes dele à outra margem, em frente de Betsaida, enquanto ele mesmo despedia o povo. (= Mt 14,22-33 = Jo 6,15-21)
45. (Mt 14,22-33; In 6,16-21) Îndată i-a zorit pe discipolii săi să urce în barcă şi să meargă înaintea lui spre ţărmul de lângă Betsáida până ce va fi dat drumul mulţimii.
46. E despedido que foi o povo, retirou-se ao monte para orar.
46. După ce s-a despărţit de ei, a plecat pe munte ca să se roage.
47. À noite, achava-se a barca no meio do lago e ele, a sós, em terra.
47. Când s-a făcut seară, barca era în mijlocul mării, iar el, singur pe uscat.
48. Vendo-os se fatigarem em remar, sendo-lhes o vento contrário, foi ter com eles pela quarta vigília da noite, andando por cima do mar, e fez como se fosse passar ao lado deles.*
48. Văzându-i cum se chinuiau să vâslească, deoarece vântul le era împotrivă, pe la straja a patra din noapte, a venit la ei umblând pe mare. Şi voia să treacă pe lângă ei.
49. À vista de Jesus, caminhando sobre o mar, pensaram que fosse um fantasma e gritaram;
49. Iar ei, văzându-l că umbla pe mare, au crezut că este o fantasmă şi au început să strige,
50. pois todos o viram e se assustaram. Mas ele logo lhes falou: “Tranquilizai-vos, sou eu; não vos assusteis!”.
50. căci toţi l-au văzut şi erau îngroziţi. El, însă, a vorbit îndată cu ei şi le-a spus: „Curaj! Eu sunt, nu vă temeţi!”.
51. E subiu para a barca, junto deles, e o vento cessou. Todos se achavam tomados de um extremo pavor,
51. Apoi, s-a urcat la ei în barcă şi vântul a încetat, iar căci nu înţeleseseră nimic cu privire la pâini, ci inima lor era împietrită.
52. pois ainda não tinham compreendido o caso dos pães; os seus corações estavam insensíveis. (= Mt 14,34ss)
52.
53. Navegaram para o outro lado e chegaram à região de Genesaré, onde aportaram.
53. (Mt 14,34-36) După ce au trecut dincolo, au atins uscatul la Genezarét şi au tras la ţărm.
54. Assim que saíram da barca, o povo o reconheceu.
54. Când au coborât din barcă, recunoscându-l îndată,
55. Percorrendo toda aquela região, começaram a levar, em leitos, os que padeciam de algum mal, para o lugar onde ouviam dizer que ele se encontrava.
55. unii au alergat în toată regiunea aceea şi au început să-i aducă pe tărgi pe cei bolnavi oriunde auzeau că se află el.
56. Onde quer que ele entrasse, fosse nas aldeias ou nos povoados, ou nas cidades, punham os enfermos nas ruas e pediam-lhe que os deixasse tocar ao menos na orla de suas vestes. E todos os que tocavam em Jesus ficavam sãos. (= Mt 15,1-20)
56. Şi, oriunde intra, în sate, în cetăţi sau cătune, îi puneau pe cei suferinzi în pieţe şi-i cereau voie să-i atingă chiar şi numai ciucurii hainei. Şi toţi cei care se atingeau de el erau salvaţi.
Bíblia Ave Maria - Reservados todos los derechos.
