I Coríntios, 5

1. Ouve-se dizer constantemente que se comete, em vosso meio, a luxúria, e uma luxúria tão grave que não se costuma encontrar nem mesmo entre os pagãos: há entre vós quem vive com a mulher de seu pai!...*

1. Se aude de peste tot că ar fi la voi desfrânare şi încă o astfel de desfrânare cum [nu este] nici între păgâni: cineva trăieşte cu femeia tatălui său.

2. E continuais cheios de orgulho, em vez de manifestardes tristeza, para que seja tirado dentre vós o que cometeu tal ação!

2. Iar voi v-aţi îngâmfat, în loc să vă întristaţi mai degrabă, ca să-l scoateţi din mijlocul vostru pe cel care săvârşeşte o astfel de faptă!

3. Pois eu, em verdade, ainda que distante corporalmente, mas presente em espírito, já julguei, como se estivesse presente, aquele que assim se comportou.

3. Dar eu, deşi absent cu trupul, dar prezent cu duhul, l-am şi judecat deja, ca şi cum aş fi fost de faţă, pe cel care a săvârşit o asemenea faptă.

4. Em nome do Se­nhor Jesus – reunidos vós e o meu espírito, com o poder de nosso Senhor Jesus –,

4. În numele Domnului nostru Isus, fiind adunaţi împreună, voi şi duhul meu, prin puterea Domnului nostru Isus,

5. seja esse homem entregue a Satanás, para mortificação do seu corpo, a fim de que a sua alma seja salva no dia do Senhor Jesus.

5. să-l dăm pe unul ca acesta Satanei, spre pieirea trupului său ca să-i fie mântuit sufletul, în ziua Domnului!

6. Não é nada belo o motivo da vossa jactância! Não sabeis que um pouco de fermento leveda a massa toda?

6. Nu este bună lauda voastră. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte întreaga frământătură?

7. Purificai-vos do velho fermento, para que sejais massa nova, porque sois pães ázimos, porquanto Cristo, nossa Páscoa, foi imolado.*

7. Curăţaţi aluatul cel vechi ca să fiţi o frământătură nouă, aşa cum sunteţi, fără aluat, pentru că Paştele nostru, Cristos, a fost jertfit!

8. Celebremos, pois, a festa, não com o fermento velho nem com o fermento da malícia e da corrupção, mas com os pães não fermentados de pureza e de verdade.

8. Să sărbătorim, aşadar, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al nelegiuirii, ci cu ázimele sincerităţii şi ale adevărului.

9. Na minha carta vos escrevi que não tivésseis familiaridade com os impudicos.*

9. V-am scris în scrisoarea mea să nu vă amestecaţi cu desfrânaţii.

10. Porém, não me referia de um modo absoluto a todos os impudicos deste mundo, os avarentos, os ladrões ou os idólatras, pois neste caso deveríeis sair deste mundo.

10. Nu [mă refer] la toţi cei desfrânaţi din lumea aceasta, sau la cei lacomi, sau hrăpăreţi sau idolatri, căci atunci aţi fi datori să ieşiţi din lume.

11. Mas eu simplesmente quis dizer-vos que não tenhais comunicação com aquele que, chamando-se irmão, é impuro, avarento, idólatra, difamador, beberrão, ladrão. Com tais indivíduos nem sequer deveis comer.

11. Acum însă v-am scris să nu vă amestecaţi cu cel care, deşi se numeşte frate, este desfrânat sau lacom, sau idolatru, sau bârfitor, sau beţiv, sau hrăpăreţ: cu unul ca acesta nici măcar să nu staţi la masă!

12. Pois que tenho eu de julgar os que estão fora? Não são os de dentro que deveis julgar?*

12. De fapt, de ce i-aş judeca eu pe cei de afară? Oare nu-i judecaţi voi pe cei dinăuntru?

13. Os de fora é Deus que os julgará... Tirai o perverso de vosso meio.*

13. Dar pe cei din afară îi va judeca Dumnezeu. „Scoateţi-l afară dintre voi pe cel rău!”.