Romanos, 11

1. Pergunto, então: Acaso rejeitou Deus o seu povo? De maneira alguma. Pois eu mesmo sou israelita, descendente de Abraão, da tribo de Benjamim.

1. Aşadar, spun: oare Dumnezeu şi-a abandonat poporul său? Nicidecum! Căci şi eu sunt israelít, din descendenţa lui Abrahám, din tribul lui Beniamín.

2. Deus não repeliu o seu povo, que ele de antemão distinguiu! Desconheceis o que narra a Escritura, no episódio de Elias, quando este se queixava de Israel a Deus:

2. Dumnezeu nu şi-a abandonat poporul pe care l-a cunoscut de mai înainte. Sau nu ştiţi ce spune Scriptura despre Ilíe, când se plânge lui Dumnezeu împotriva Israélului:

3. Senhor, mataram vossos profetas, destruíram vossos altares. Fiquei apenas eu, e ainda procuram tirar-me a vida (1Rs 19,10)?

3. „Doamne, ei i-au ucis pe profeţii tăi, au dărâmat altarele tale. Am rămas eu singur, iar ei caută să-mi ia viaţa”?

4. Que lhe respondeu a voz divina? Reservei para mim sete mil homens, que não dobraram o joelho diante de Baal (1Rs 19,18).

4. Însă ce-i spune răspunsul divin? „Am păstrat pentru mine şapte mii de bărbaţi care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Báal”.

5. É o que continua a acontecer no tempo presente: subsiste um resto, segundo a eleição da graça.

5. Deci, tot aşa, şi în timpul de acum există un rest ales prin har.

6. E se é pela graça, já não o é pelas obras; de outra maneira, a graça cessaria de ser graça.

6. Dar dacă este prin har, nu mai este prin fapte, altfel harul nu ar mai fi har.

7. Consequência? Que Israel não conseguiu o que procura. Os escolhidos, estes sim, o conseguiram. Quanto aos mais, foram obcecados,

7. Şi atunci, ce? Ceea ce a căutat Israél nu a obţinut, dar a obţinut alegerea, iar ceilalţi s-au împietrit,

8. como está escrito: Deus lhes deu um espírito de torpor, olhos para que não vejam e ouvidos para que não ouçam, até o dia presente (Dt 29,4).

8. după cum este scris: „Dumnezeu le-a dat un duh de toropeală, ochi ca să nu vadă şi urechi ca să nu audă până în ziua de astăzi”.

9. Davi também o diz: A mesa se lhes torne em laço, em armadilha, em ocasião de tropeço, em justo castigo!

9. Iar Davíd spune: „Să le fie masa lor o capcană şi un laţ, o piatră de scandal şi să le fie recompensă,

10. A vista se lhes obscureça para não verem! Dobra-lhes o espinhaço sem cessar (Sl 68,23s)!

10. să li se întunece ochii ca să nu vadă, iar spinarea lor încovoaie-o pentru totdeauna!”.

11. Pergunto ainda: Tropeçaram acaso para cair? De modo algum. Mas sua queda, tornando a salvação acessível aos pagãos, incitou-os à emulação.

11. Deci spun: oare s-au poticnit ca să cadă [definitiv]? Nicidecum! Ci prin căderea lor [a venit] mântuirea pentru neamuri ca să-i facă pe ei geloşi.

12. Ora, se o seu pecado ocasionou a riqueza do mundo, e a sua decadência a riqueza dos pagãos, que não fará a sua conversão em massa?!

12. Dacă însă greşeala lor este bogăţie pentru lume şi eşecul lor, bogăţie pentru neamuri, cu cât mai mult nu va fi plinătatea lor!

13. Declaro-o a vós, homens de origem pagã: como apóstolo dos pagãos, eu procuro honrar o meu ministério,

13. Dar vouă, neamurilor – vă spun, întrucât eu sunt Apostolul neamurilor –, îmi laud slujirea,

14. com o intuito de, eventualmente, excitar à emulação os homens da minha raça e salvar alguns deles.*

14. că poate voi trezi gelozia celor din neamul meu şi voi duce la mântuire pe unii dintre ei.

15. Porque, se de sua rejeição resultou a reconcilia­ção do mundo, qual será o efeito de sua reintegração, senão uma ressurreição dentre os mortos?

15. Căci dacă îndepărtarea lor a dus la împăcarea lumii, ce va fi reprimirea lor dacă nu o înviere din morţi?

16. Se as primícias são santas, também a massa o é; e se a raiz é santa, os ramos também o são.

16. Dacă prima fărâmă [de aluat] este sfântă, şi frământătura [este sfântă]. Iar dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile [sunt sfinte].

17. Se alguns dos ramos foram cortados, e se tu, oliveira selvagem, foste enxer­tada em seu lugar e agora recebes seiva da raiz da oliveira,*

17. Şi dacă unele dintre ramuri au fost tăiate, iar tu care erai măslin sălbatic ai fost altoit în locul lor şi ai devenit părtaş al rădăcinii şi al sevei măslinului,

18. não te envaideças nem menosprezes os ramos. Pois, se te gloriares, sabe que não és tu que sustentas a raiz, mas a raiz a ti.

18. nu te mândri faţă de ramuri! Iar dacă te mândreşti, [să ştii că] nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te [ţine]!

19. Dirás, talvez: “Os ramos foram cortados para que eu fosse enxertada”.

19. Aşadar, vei zice: ramurile au fost tăiate ca să fiu altoit eu.

20. Sem dúvida! É pela incredulidade que foram cortados, ao passo que tu é pela fé que estás firme. Não te ensoberbeças, antes, teme.

20. Bine. Ele au fost tăiate din cauza necredinţei, iar tu stai prin credinţă. Nu te gândi să te înalţi, ci teme-te!

21. Se Deus não poupou os ramos naturais, bem poderá não poupar a ti.

21. Căci dacă Dumnezeu nu a cruţat ramurile fireşti, nu cumva să nu te cruţe nici pe tine.

22. Considera, pois, a bondade e a severidade de Deus: severidade para com aqueles que caíram, bondade para contigo, suposto que permaneças fiel a essa bondade; do contrário, também tu serás cortada.

22. Vezi deci bunătatea şi severitatea lui Dumnezeu: severitate faţă de cei care au căzut, bunătatea lui Dumnezeu faţă de tine dacă rămâi în această bunătate. Dacă nu, vei fi tăiat şi tu.

23. E eles, se não persistirem na incredulidade, serão enxertados; pois Deus é poderoso para enxertá-los de novo.

23. Dar şi ei, dacă nu rămân în necredinţă, vor fi altoiţi, căci Dumnezeu poate să-i altoiască din nou.

24. Se tu, cortada da oliveira de natureza selvagem, contra a tua natureza foste enxertada em boa oliveira, quanto mais eles, que são naturais, poderão ser enxertados na sua própria oliveira!

24. Deci dacă tu, care din fire ai fost tăiat dintr-un măslin sălbatic şi, împotriva firii, ai fost altoit pe un măslin bun, cu cât mai mult ei, care sunt din fire, vor fi altoiţi pe propriul lor măslin!

25. Não quero, irmãos, que igno­reis este mistério, para que não vos gabeis de vossa sabedoria: esta cegueira de uma parte de Israel só durará até que haja entrado a totalidade dos pagãos.

25. Căci, fraţilor, nu vreau ca voi să rămâneţi în ignoranţă cu privire la misterul acesta, ca să nu vă credeţi înţelepţi. Împietrirea unei părţi din Israél durează până când vor intra toate neamurile [păgâne].

26. Então, Israel em peso será salvo, como está escrito: Virá de Sião o libertador, apartará de Jacó a impiedade.

26. Şi, în acest fel, întregul Israél va fi mântuit, după cum este scris: „Va veni din Sión Răscumpărătorul. El va îndepărta nelegiuirile din Iacob

27. E esta será a minha alian­ça com eles, quando eu tirar os seus pecados (Is 59,20s; 27,9).

27. şi aceasta va fi alianţa mea cu ei când voi îndepărta păcatele lor”.

28. Se, quanto ao Evangelho, eles são inimigos de Deus, para proveito vosso, quanto à eleição eles são muito queridos por causa de seus pais.*

28. În privinţa evangheliei, ei sunt duşmani spre [binele] vostru; în privinţa alegerii, ei sunt iubiţi datorită părinţilor,

29. Pois os dons e o chamado de Deus são irrevogáveis.

29. căci darurile şi chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile,

30. Assim como vós antes fostes desobedientes a Deus, e agora obtivestes misericórdia com a deso­bediência deles,

30. deoarece, aşa cum voi odinioară nu aţi ascultat de Dumnezeu, iar acum, în urma neascultării lor, aţi aflat îndurare,

31. assim eles são incrédulos agora, em consequência da misericórdia feita a vós, para que eles também mais tarde alcancem, por sua vez, a misericórdia.

31. la fel şi ei nu au ascultat acum, ca, prin îndurarea faţă de voi, să afle şi ei îndurare acum.

32. Deus encerrou a todos esses homens na desobediência para usar com todos de misericórdia.

32. Căci Dumnezeu i-a închis pe toţi în neascultare ca să se îndure de toţi.

33. Ó abismo de riqueza, de sabedoria e de ciência em Deus! Quão impenetráveis são os seus juízos e inexploráveis os seus caminhos!

33. O, profunzime a bogăţiei, a înţelepciunii şi a ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile lui şi cât de neînţelese sunt căile sale!

34. Quem pode compreender o pensamento do Se­nhor? Quem jamais foi o seu conselheiro?*

34. Într-adevăr, „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfătuitorul lui?

35. Quem lhe deu primeiro, para que lhe seja retribuído?*

35. Sau cine i-a dat lui mai întâi ca să i se dea înapoi?”.

36. Dele, por ele e para ele são todas as coisas. A ele a glória por toda a eternidade! Amém.

36. Căci toate vin de la el, prin el şi pentru el. Lui să-i fie glorie în veci! Amin.