I Reis, 18

1. Passado muito tempo, foi a palavra de Deus dirigida a Elias no terceiro ano, nestes termos: “Vai apresentar-te diante de Acab, eu vou fazer chover sobre a terra”.

1. După multe zile, cuvântul Domnului a fost [adresat] către Ilíe în al treilea an, zicând: „Mergi şi arată-te lui Aháb ca să dau ploaie pe faţa pămânului!”.

2. Elias partiu e foi apresentar-se a Acab. A fome devastava violentamente a Samaria.

2. Ilíe a mers să i se arate lui Aháb. Era foamete grea în Samaría.

3. Acab mandou chamar Abdias, seu intendente. Abdias era um homem que temia o Senhor.

3. Aháb l-a chemat pe Obadía, cel care era [administrator] peste palat. Obadía se temea mult de Domnul.

4. Quando Jezabel massacrou os profetas do Senhor, Abdias tomou cem profetas e escondeu-os em duas cavernas, cinquenta numa e cinquenta noutra, onde lhes tinha providenciado o que comer e beber.

4. Când Izabéla căuta să-i nimicească pe profeţii Domnului, Obadía a luat o sută de profeţi şi i-a ascuns câte cincizeci în peşteră şi se îngrijea de ei cu pâine şi apă.

5. Acab disse-lhe: “Percorre a terra; vai a todas as fontes e a todas as torrentes; talvez encontremos erva para conservar a vida aos cavalos e aos burros, evitando assim abater uma parte de nossos animais”.

5. Aháb i-a zis lui Obadía: „Mergi în ţară la toate izvoarele de apă şi la toate pâraiele; poate vom găsi iarbă ca să păstrăm în viaţă caii şi catârii şi să nu-i nimicim dintre animalele noastre!

6. E repartiram entre si a terra para percorrê-la. Acab foi por um lado, sozinho e Abdias tomou uma direção contrária.

6. Şi-au împărţit ţara ca s-o străbată. Aháb a plecat singur pe un drum, iar Obadía a plecat singur pe un [alt] drum.

7. Enquanto Abdias caminhava, eis que veio Elias ao seu encontro. Abdias reconheceu-o e prostrou-se com o rosto por terra, dizendo: “És tu, meu senhor Elias?”.

7. Pe când Obadía era pe drum, iată, Ilíe [i-a ieşit] înainte! Obadía, recunoscându-l, a căzut cu faţa [la pamânt] şi a zis:„Tu eşti, stăpânul meu, Ilíe?”

8. “Sim, sou eu. Vai dizer ao teu amo: ‘Elias está aí’.”

8. El i-a răspuns: „Eu sunt. Mergi şi spune-i stăpânului tău: «Iată, Ilíe este [pe aici]!»!”.

9. Abdias replicou: “Que pecado cometi eu para que entregues assim o teu servo nas mãos de Acab, para ele me matar?

9. Dar Obadía a zis: „Ce păcat am făcut ca să-l dai pe slujitorul tău în mâna lui Aháb ca să mă omoare?

10. Pela vida de Deus, não há nação nem reino onde meu amo não te tenha mandado buscar. E diziam: Elias não está aqui; e ele fazia jurar reino e povo que não te haviam achado.

10. Viu este Domnul că nu este popor sau regat unde să nu fi trimis stăpânul meu să te caute. Şi când se spunea că nu eşti acolo, punea regatul sau poporul să jure că nu te-a găsit.

11. E agora tu me dizes: Vai dizer ao teu amo: Elias está aí.

11. Şi acum tu zici: «Du-te şi spune-i stăpânului tău: ‹Iată, Ilíe este [pe aici]!› »?

12. Mas quando eu me apartar de ti, o Espírito do Senhor te levará para não sei onde e Acab, informado por mim, não te encontrando, me matará. Ora, o teu servo teme o Senhor desde a sua juventude.

12. Când voi pleca de la tine, Duhul Domnului te va duce nu ştiu unde. Eu voi merge şi-i voi spune lui Aháb şi el nu te va găsi şi mă va ucide. Iar slujitorul tău se teme de Domnul din tinereţea mea.

13. Porventura não foi dito ao meu senhor o que eu fiz quando Jezabel massacrava os profetas do Senhor? Escondi cem deles, cinquenta numa caverna e cinquenta noutra e os sustentei ali.

13. Nu i s-a adus la cunoştinţă oare domnului meu ce am făcut când Izabéla căuta să-i ucidă pe profeţii Domnului? Cum am ascuns dintre profeţii Domnului câte cincizeci într-o peşteră şi m-am îngrijit de ei cu pâine şi cu apă?

14. E agora tu me dizes: Vai dizer ao teu amo: Elias está aí! Ele me matará!”.

14. Şi acum tu zici: «Du-te şi spune-i stăpânului tău: ‹Iată, Ilíe este [pe aici]!› »? El mă va ucide”.

15. Elias respondeu-lhe: “Pela vida do Senhor dos exércitos a quem sirvo, hoje mesmo me apresentarei diante de Acab”.

15. Dar Ilíe a zis: „Viu este Domnul Sabaót, în faţa căruia stau, că astăzi mă voi arăta lui [Aháb]!”.

16. Abdias correu para junto de Acab e deu-lhe a nova. Acab saiu ao encontro de Elias.

16. Obadía a mers în întâmpinarea lui Aháb şi i-a făcut cunoscut. Iar Aháb a mers în întâmpinarea lui Ilíe.

17. Ao vê-lo, Acab lhe disse: “Eis-te aqui, o perturbador de Israel!”.

17. Când Aháb l-a văzut pe Ilíe, i-a zis Aháb: „Tu eşti cel care îl tulbură pe Israél!”.

18. “Não sou eu o perturbador de Israel”, respondeu Elias, “mas tu, sim e a casa de teu pai, porque abandonastes os preceitos do Senhor e tu seguiste aos Baal.

18. Ilíe a răspuns: „Nu eu îl tulbur pe Israél, ci tu şi casa tatălui tău, fiindcă aţi părăsit poruncile Domnului şi te-ai dus după Báali.

19. Convoca, pois, à montanha do Carmelo, junto de mim, todo o Israel com os quatrocentos e cinquenta profetas de Baal e os quatrocentos profetas de Aserá, que comem à mesa de Jezabel”.

19. Acum, trimite şi adună tot Israélul la mine pe muntele Carmél, pe cei patru sute cincizeci de profeţi ai lui Báal şi pe cei patru sute de profeţi ai Aşérei care mănâncă la masa Izabelei!”.

20. Mandou Acab avisar a todos os israe­litas e reuniu os profetas no monte Carmelo.

20. Aháb a trimis [poruncă] la toţi fiii lui Israél şi i-a adunat pe profeţi pe muntele Carmél.

21. Elias, aproximando-se de todo o povo, disse: “Até quando claudi­careis dos dois pés? Se o Senhor é Deus, segui-o, mas se é Baal, segui a Baal!”. O povo nada respondeu.*

21. Ilíe s-a apropiat de tot poporul şi a zis: „Până când vă veţi clătina în două părţi? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după el, iar dacă este Báal, mergeţi după el!”. Însă poporul nu i-a răspuns nimic.

22. Elias continuou: “Eu sou o único dos profetas do Senhor que fiquei, enquanto os de Baal são quatrocentos e cinquenta.

22. Ilíe a zis poporului: „Eu singur am rămas profet al Domnului, iar profeţii lui Báal sunt patru sute cincizeci.

23. Deem-nos, portanto, um par de novilhos; eles escolherão um, o farão em pedaços e o colocarão sobre a lenha, mas sem acender o fogo por baixo. Eu tomarei o outro novilho e o colocarei sobre a lenha, sem acender fogo por baixo.

23. Să ni se dea doi tauri! Ei să-şi aleagă un taur pe care să-l taie în bucăţi şi să-l pună pe lemne, dar să nu pună foc! Eu voi pregăti celălalt taur, îl voi pune pe lemne, dar nu voi pune foc.

24. Depois disso, invoca­reis o nome de vosso deus e eu invocarei o nome do Senhor. Aquele que responder pelo fogo, esse será reconhecido como o verdadeiro Deus”. Todo o povo respondeu: “É boa a proposta”.

24. Să chemaţi numele dumnezeului vostru şi eu voi chema numele Domnului! Dumnezeul care va răspunde prin foc, acela este Dumnezeu”. Tot poporul a răspuns: „Este bun lucrul [acesta]”.

25. Então disse Elias aos profetas de Baal: “Escolhei vós primeiro um novilho e preparai-o, porque sois mais numerosos e invocai o vosso deus, mas não ponhais fogo”.

25. Ilíe le-a zis profeţilor lui Báal: „Alegeţi-vă un taur şi pregătiţi-l voi mai întâi, căci sunteţi mai mulţi! Invocaţi numele dumnezeului vostru, dar nu puneţi foc!”.

26. Eles tomaram o novilho que lhes foi dado e fizeram-no em pedaços. Em seguida, puseram-se a invocar o nome de Baal desde a manhã até o meio-dia, gritando: “Baal, responde-nos!”. Mas não houve voz, nem resposta. E dançavam ao redor do altar que tinham levantado.

26. Ei au luat taurul care le-a fost dat şi l-au pregătit. Au invocat numele lui Báal de dimineaţă până la amiază, zicând: „Báal, răspunde-ne!”. Dar nu a fost niciun sunet şi nimeni să răspundă. Şi săltau lângă altarul pe care îl făcuseră.

27. Sendo já meio-dia, Elias escarnecia-os, dizendo: “Gritai com mais força, pois (seguramente!) ele é deus; mas estará entretido em alguma conversa, ou ocupado, ou em viagem, ou estará dormindo... e isso o acordará”.

27. La amiază, Ilíe îşi bătea joc de ei, zicând: „Strigaţi cu glas mai puternic, căci este dumnezeu! Poate că se gândeşte [la ceva] sau e plecat în călătorie sau e pe drum; poate doarme şi se va trezi!”.

28. Eles gritavam, com efeito, em alta voz e retalhavam-se segundo o seu costume, com espadas e lanças, até se cobrirem de sangue.

28. Ei au strigat mai tare şi-şi făceau tăieturi cu săbii şi cuţite până s-au umplut de sânge.

29. Passado o meio-dia, enquanto continuavam em seus transes proféticos, chegou a hora da oblação. Mas não houve voz, nem resposta, nem sinal algum de atenção.

29. După ce a trecut miezul zilei, au început să delireze până când se aducea ofranda, dar nu a fost niciun sunet, nimeni ca să răspundă şi niciun semnal de atenţie.

30. Então, Elias disse ao povo: “Aproximai-vos de mim!”. E todos se aproximaram. Elias reparou o altar demolido do Senhor.

30. Ilíe a zis atunci întregului popor: „Apropiaţi-vă de mine!”. Şi tot poporul s-a apropiat de el. Ilíe a reparat altarul Domnului care fusese dărâmat.

31. Tomou doze pedras, segundo o número das doze tribos saídas dos filhos de Jacó, a quem o Senhor dissera: “Tu te chamarás Israel”.

31. A luat douăsprezece pietre, după numărul triburilor fiilor lui Iacób către care fusese [adresat] cuvântul Domnului: „Israél va fi numele tău!”.

32. E erigiu com essas pedras um altar ao Senhor. Fez em volta do altar uma valeta, com a capacidade de duas medidas de semente.

32. A construit cu [aceste] pietre un altar pentru numele Domnului şi a făcut un şanţ de mărimea a două sea de sămânţă de jur împrejurul altarului.

33. Dispôs a lenha e colocou sobre ela o boi feito em pedaços.

33. A aşezat lemnele, a tăiat în bucăţi taurul şi l-a pus pe lemne.

34. E disse: “Enchei quatro talhas de água e derramai-a em cima do holocausto e da lenha”. Depois disse: “Fazei isso pela segunda vez”. Tendo-o eles feito, disse: “Ainda uma terceira vez”. Eles obedeceram.

34. Apoi a zis: „Umpleţi patru vase cu apă şi vărsaţi-le peste arderea de tot şi peste lemne!”. Apoi a zis: „Mai faceţi o dată!”. Şi au mai făcut o dată. Iar a zis: „[Faceţi-o] pentru a treia oară!”. Şi ei au făcut a treia oară.

35. A água correu em volta do altar e a valeta ficou cheia.

35. Apa curgea în jurul altarului, ba chiar şi şanţul s-a umplut cu apă.

36. Chegou a hora da oblação. O profeta Elias adiantou-se e disse: “Senhor, Deus de Abraão, de Isaac e de Israel, saibam todos hoje que sois o Deus de Israel, que eu sou vosso servo e que por vossa ordem fiz todas estas coisas.

36. Când se aducea ofranda, profetul Ilíe s-a apropiat şi a zis: „Doamne Dumnezeul lui Abrahám, al lui Isáac şi al lui Israél: fă să se ştie astăzi că tu eşti Dumnezeu în Israél şi eu sunt slujitorul tău! Şi că prin cuvântul tău am făcut toate aceste lucruri.

37. Ouvi-me, Senhor, ouvi-me, para que este povo reconheça que vós, Senhor, sois Deus e que sois vós que converteis os seus corações!”.

37. Răspunde-mi, Doamne! Răspunde-mi ca să cunoască poporul acesta că tu, Doamne, eşti Dumnezeu şi că tu le întorci inima înapoi!”.

38. Então, subitamente, o fogo do Senhor baixou do céu e consumiu o holocausto, a lenha, as pedras, a poeira e até mesmo a água da valeta.

38. Atunci a căzut foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi praful şi a supt apa care era în şanţ.

39. Vendo isso, o povo prostrou-se com o rosto por terra e exclamou: “O Senhor é Deus! O Senhor é Deus!”.

39. Tot poporul a văzut, a căzut cu faţa [la pământ] şi a zis: „Domnul, el este Dumnezeu! Domnul, el este Dumnezeu!”.

40. Elias disse-lhes: “Tomai agora os profetas de Baal. Não deixeis escapar um só deles!”. E eles os agarraram. Elias levou-os ao vale de Quison e ali os matou.

40. Ilíe le-a zis: „Prindeţi-i pe profeţii lui Báal! Nimeni să nu scape dintre ei!”. Ei i-au prins, iar Ilíe i-a dus la pârâul Chişón şi i-a înjunghiat acolo.

41. Então, Elias disse a Acab: “Vai, come e bebe, porque já ouço o ruído de uma grande chuva”.

41. Apoi Ilíe i-a zis lui Aháb: „Mergi, mănâncă şi bea, căci este un vuiet mare de ploaie!”.

42. Voltou Acab para comer e beber, enquanto Elias subiu ao cimo do monte Carmelo, onde se encurvou por terra, pondo a cabeça entre os joelhos.

42. Aháb a mers să mănânce şi să bea. Ilíe însă a urcat pe vârful Carmélului, s-a aplecat la pământ şi şi-a pus faţa între genunchi.

43. Disse ao seu servo: “Sobe um pouco e olha para as bandas do mar”. Ele subiu, olhou o horizonte e disse: “Nada”. Por sete vezes, Elias disse-lhe: “Volta e olha”.

43. I-a zis slujitorului său: „Mergi şi priveşte spre mare!”. El s-a dus, a privit şi a zis: „Nu este nimic”. Dar [Ilíe] i-a zis: „Întoarce-te de şapte ori!”.

44. Na sétima vez, o servo respondeu: “Eis que sobe do mar uma pequena nuvem, do tamanho da palma da mão”. Elias disse-lhe: “Vai dizer a Acab que prepare o seu carro e desça para que a chuva não o detenha”.

44. A şaptea oară, [slujitorul] a zis: „Iată, un nor mic cât palma unui om se ridică dinspre mare!”. Atunci [Ilíe] a zis: „Mergi şi spune-i lui Aháb: «Înhamă şi coboară ca să nu te împiedice ploaia!»”.

45. Num instante, o céu se cobriu de nuvens negras, soprou o vento e a chuva caiu torrencialmente. Acab pulou na carruagem e partiu para Jezrael.

45. În câteva clipe, cerul s-a întunecat de nori. Şi a fost vânt şi ploaie mare. Aháb a încălecat şi a plecat la Izreél.

46. A mão do Senhor veio sobre Elias, o qual, tendo cingido os rins, passou adiante de Acab e chegou à entrada de Jezrael.

46. Mâna Domnului a venit peste Ilíe. Şi-a încins coapsele şi a alergat înaintea lui Aháb până la intrarea în Izreél.