Daniel, 3

1. O rei Nabucodonosor fez uma estátua de ouro, de sessenta côvados de altura e seis de largura, e erigiu-a na planície de Dura, na província da Babilônia.

1. Nabucodonosór, regele, a făcut o statuie din aur înaltă de şaizeci de cóţi şi lată de şase cóţi; a ridicat-o în valea Dúra, în provincia Babilón.

2. Depois convidou os sátrapas, os prefeitos, os governadores, os conselheiros, os tesoureiros, os juristas, os juízes e todas as autoridades das províncias, a comparecerem à inauguração da estátua ereta pelo rei Nabucodonosor.

2. Nabucodonosór, regele, a trimis să-i adune pe satrapii, pe prefecţii, pe guvernatorii, pe consilierii, pe trezorierii, pe judecătorii, pe magistraţii şi pe toţi conducătorii provinciilor să vină la dedicarea statuii din aur pe care o înălţase Nabucodonosór, regele.

3. Assim sendo, reuniram-se os sátrapas, os prefeitos, os governadores, os conselheiros, os tesoureiros, os juristas, os juízes e todas as autoridades das províncias para a inauguração da estátua ereta pelo rei, diante da qual todos permaneceram de pé.

3. Atunci, s-au adunat satrapii, prefecţii, guvernatorii, consilierii, trezorierii, judecătorii, magistraţii şi toţi conducătorii provinciilor pentru dedicarea statuii din aur pe care o ridicase Nabucodonosór, regele, şi au stat înaintea statuii pe care o ridicase Nabucodonosór.

4. Então, foi feita por um arauto a seguinte proclamação: “Povos, nações (gentes de todas as línguas), eis o que se traz a vosso conhecimento:

4. Iar un crainic a strigat cu putere: „Vouă, popoarelor, neamurilor şi limbilor, vi se porunceşte:

5. no momento em que ouvirdes o som da trombeta, da flauta, da cítara, da lira, da harpa, da cornamusa e de toda espécie de instrumentos de música, vós vos prostrareis em adoração diante da estátua de ouro ereta pelo rei Nabucodonosor.*

5. când veţi auzi sunetul cornului, al flautului, al ceterei, al harpei, al psalterionului, al cimpoiului şi al tuturor felurilor de instrumente muzicale, să cădeţi şi să adoraţi statuia din aur pe care a ridicat-o Nabucodonosór, regele!

6. Quem não se prostrar para adorá-la será precipitado sem demora na fornalha ardente!”.

6. Cel care nu va cădea şi nu va adora, în aceeaşi clipă va fi aruncat în mijlocul cuptorului cu foc aprins”.

7. Assim, logo que as pessoas ouviram o som da trombeta, da flauta, da cítara, da lira, da harpa, da cornamusa e de toda espécie de instrumentos de música, prosternaram-se todos, povos, nações e gentes de todas as línguas, em adoração diante da estátua de ouro ereta pelo rei Nabucodonosor.

7. De aceea, în clipa când au auzit toate popoarele sunetul cornului, al flautului, al ceterei, al harpei, al psalterionului, al cimpoiului şi al tuturor felurilor de instrumente muzicale, au căzut toate popoarele, neamurile şi limbile ca să adore statuia din aur pe care o ridicase Nabucodonosór, regele.

8. Nesse mesmo momento, alguns caldeus aproximaram-se para caluniar os judeus.*

8. Atunci, în aceeaşi clipă, s-au apropiat nişte caldéi şi i-au vorbit de rău pe iudei.

9. Dirigiram-se ao rei Nabucodono­sor: “Senhor” – disseram –, “longa vida ao rei!

9. Ei au luat cuvântul şi i-au spus lui Nabucodonosór, regele: „Rege, în veci să trăieşti!

10. Tu mesmo, ó rei, proclamaste por edital, que qualquer homem que ouvisse o som da trombeta, da flauta, da cítara, da lira, da harpa, da cornamusa e de toda espécie de instrumentos de música teria de prostrar-se em adoração diante da estátua de ouro,

10. Tu, rege, ai stabilit o poruncă potrivit căreia orice om care aude sunetul cornului, al flautului, al ceterei, al harpei, al psalterionului, al cimpoiului şi al tuturor felurilor de instrumente muzicale să cadă şi să adore statuia de aur,

11. e quem se recusasse seria precipitado na fornalha ardente.

11. iar cel care nu va cădea şi nu va adora să fie aruncat în mijlocul cuptorului cu foc aprins.

12. Pois bem, há aí alguns judeus, a quem confiaste a administração da província da Babilônia, Sidrac, Misac e Abdênago, os quais não tomaram conhecimento do teu edito, ó rei: não rendem culto algum a teus deuses e não adoram a estátua que erigiste”.

12. Sunt nişte iudei pe care i-ai stabilit peste lucrările din provincia Babilón, Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo. Oamenii aceştia nu ascultă de tine, rege, nu-i slujesc pe zeii tăi şi nu se închină statuii de aur pe care ai ridicat-o”.

13. Nabucodonosor, dominado por uma cólera violenta, ordenou o comparecimento de Sidrac, Misac e Abdênago, os quais foram imediatamente trazidos à presença do rei.

13. Atunci, Nabucodonosór, cu mânie şi furie, a poruncit să fie aduşi Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo. Și i-au adus pe oamenii aceştia înaintea regelui.

14. Nabucodonosor disse-lhes: “É verdade, Sidrac, Misac e Abdênago, que recusais o culto a meus deuses e a adoração à estátua de ouro que erigi?

14. Nabucodonosór a luat cuvântul şi le-a zis: „Este adevărat, Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo, că nu-i slujiţi pe aceşti zei ai mei şi nu vă închinați statuii de aur pe care am ridicat-o?

15. Pois bem, estais prontos, no momento em que ouvirdes o som da trombeta, da flauta, da cítara, da lira, da harpa, da cornamusa e de toda espécie de instrumentos de música, a vos pros­trardes em adoração diante da estátua que eu fiz?... Se não o fizerdes, sereis precipitados de relance na fornalha ardente; e qual é o deus que poderia livrar-vos de minha mão?”.

15. Acum, fiţi gata ca în clipa când veţi auzi sunetul cornului, al flautului, al ceterei, al harpei, al psalterionului, al cimpoiului şi al tuturor felurilor de instrumente muzicale să cădeţi şi să vă închinați statuii pe care am făcut-o. Dacă nu o vă veţi închina, în aceeaşi clipă veţi fi aruncaţi în mijlocul cuptorului cu foc aprins. Și cine este Dumnezeul care vă va elibera din mâna mea?”.

16. Sidrac, Misac e Abdênago res­ponderam ao rei Nabucodonosor: “De nada vale responder-te a esse respeito.

16. Şadrac, Méşac şi Abéd-Négo au luat cuvântul şi i-au spus regelui Nabucodonosór: „Noi nu avem nevoie să răspundem la acest cuvânt al tău.

17. Se assim deve ser, o Deus a quem nós servimos pode nos livrar da fornalha ardente e mesmo, ó rei, de tua mão.

17. Iată, Dumnezeul nostru, căruia îi slujim, poate să ne elibereze din cuptorul cu foc aprins şi ne va elibera din mâna ta, rege!

18. E mesmo que não o fizesse, saibas, ó rei, que nós não renderemos culto algum a teus deuses e que nós não adoraremos a estátua de ouro que erigiste”.

18. Și chiar dacă nu, să-ţi fie cunoscut, rege, că nu vom fi slujitorii dumnezeilor tăi şi nu ne vom închina statuii de aur pe care ai ridicat-o!”.

19. Então, a fúria de Nabucodonosor desencadeou-se contra Sidrac, Misac e Abdênago; os traços de seu rosto alteraram-se e ele elevou a voz para ordenar que se aquecesse a fornalha sete vezes mais que de costume.

19. Atunci, Nabucodonosór s-a umplut de mânie, înfăţişarea chipului său s-a schimbat împotriva lui Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo. A luat cuvântul şi a poruncit să fie încălzit cuptorul de şapte ori mai mult decât se încălzea [de obicei].

20. Depois deu ordem aos soldados mais vigorosos de suas tropas para amarrar Sidrac, Misac e Abdênago, e jogá-los na fornalha ardente.

20. Apoi a poruncit unora dintre cei mai viteji oameni din armata sa să-i lege pe Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo şi să-i arunce în cuptorul cu foc aprins.

21. Esses homens foram então imediatamente amarrados com suas túnicas, vestes, mantos e suas outras roupas, e jogados na fornalha ardente.

21. Atunci, oamenii aceştia au fost legaţi cu pantalonii, tunicile, mantalele şi veşmintele lor şi au fost aruncaţi în mijlocul cuptorului cu foc aprins.

22. Mas os homens que, por ordem urgente do rei, tinham superaquecido a fornalha e lá jogado Sidrac, Misac e Abdênago, foram mortos pelas chamas,

22. Din cauză că porunca regelui era severă şi cuptorul era încălzit peste măsură, flacăra focului i-a ucis pe oamenii aceştia care i-au aruncat pe Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo.

23. no momento em que eram precipitados na fornalha os três jovens amarrados.

23. Iar aceşti trei oameni, Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo, au căzut legaţi în mijlocul cuptorului aprins.

24. Ora, estes passeavam dentro das chamas, louvando a Deus e bendizendo o Senhor.*

24. Ei umblau în mijlocul flăcărilor, lăudându-l pe Dumnezeu şi binecuvântându-l pe Domnul.

25. Azarias, em pé bem no meio do fogo, fez a seguinte oração:

25. Azaría, stând, s-a rugat astfel şi, deschizându-şi gura în mijlocul focului, a spus:

26. “Sede bendito e louvado, Senhor, Deus de nossos pais! Que vosso nome seja glorioso pelos séculos!

26. Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, vrednic de laudă şi preamărit este numele tău în veci.

27. Vós sois justo em todo o vosso proceder; vossas obras são justas, vossos caminhos são retos, vossos julgamentos são equitativos.

27. Căci tu eşti drept în toate câte ni le-ai făcut, şi toate lucrările tale sunt adevărate şi căile tale, drepte şi toate judecăţile tale sunt adevăr.

28. Exercestes um julgamento equitativo em tudo aquilo que nos infligistes e em tudo aquilo que infligistes à cidade santa de nossos pais, Jerusalém; foi em consequência de um julgamento equitativo que vós nos infligistes tudo isso por causa de nossos pecados.

28. Căci ai făcut judecată dreaptă în privinţa a tot ceea ce ai adus asupra noastră şi asupra cetăţii sfinte a părinţilor noştri, Ierusalímul, căci în adevăr şi dreptate ai adus toate acestea din cauza păcatelor noastre.

29. Pecamos, erramos afastando-nos de vós; em tudo agimos mal.

29. Căci noi am păcătuit şi am săvârşit nelegiuirea, ne-am îndepărtat de tine şi am rătăcit în toate: nu am ascultat de poruncile tale.

30. Não obedecemos a vossos preceitos, não os pusemos em prática, não observamos as leis que nos destes para nossa felicidade.

30. Nu am păzit şi nu am făcut după cum ne-ai poruncit, ca să ne fie bine.

31. Em todos os males que enviastes sobre nós, em tudo que nos infligistes, foi um justo julgamento que exercestes,

31. Toate câte le-ai adus peste noi şi toate câte ni le-ai făcut, cu judecată dreaptă le-ai făcut.

32. mesmo entregando-nos nas mãos de inimigos injustos, de ímpios enfurecidos, às mãos de um rei, o mais iníquo e o mais perverso de toda a terra.

32. Ne-ai dat în mâinile duşmanilor noştri nedrepţi, cei mai răi dintre răzvrătiţi, şi ale unui rege nelegiuit, cel mai rău de pe tot pământul.

33. Agora não ousamos nem mesmo abrir a boca: vergonha e ignomínia para vossos servos e a nós que vos adoramos.

33. Acum nu mai putem să deschidem gura; ruşine şi ocară s-a făcut pentru slujitorii tăi, pentru cei care te cinstesc.

34. Pelo amor de vosso nome, não nos abandoneis para sempre; não destruais de modo algum vossa aliança.

34. Nu ne da până la capăt, de dragul numelui tău, şi nu rupe alianţa ta!

35. Não nos retireis vossa misericórdia em consideração a Abraão, vosso amigo, Isaac, vosso servo, Israel, vosso santo,

35. Nu îndepărta mila ta de la noi de dragul lui Abrahám, cel iubit de tine, de dragul lui Isáac, slujitorul tău, şi lui Israél, sfântul tău,

36. aos quais prometestes multiplicar sua descendência como as estrelas do céu e a areia que se encontra à beira do mar.

36. cărora le-ai vorbit spunând că le vei înmulţi descendenţa ca stelele cerului şi ca nisipul care este de-a lungul ţărmului mării!

37. Senhor, fomos reduzidos a nada diante das nações, fomos humilhados diante de toda a terra: tudo, devido a nossos pecados!

37. Căci, Stăpâne, am devenit cei mai mici printre toate popoarele şi suntem umiliţi pe tot pământul astăzi, din cauza păcatelor noastre.

38. Hoje, já não há príncipe, nem profeta, nem chefe, nem holocausto, nem sacrifício, nem oblação, nem incenso, nem mesmo um lugar para vos oferecer nossas primícias e encontrar misericórdia.

38. Căci în acest moment nu este principe, nici profet şi nici conducător, nici ardere de tot, nici jertfă, nici ofrandă,nici [jertfă de] tămâie, nici loc unde să aducem roade înaintea ta şi să aflăm îndurare.

39. Entretanto, que a contrição de nosso coração e a humilhação de nosso espírito nos permita achar bom acolhimento junto a vós, Senhor,

39. Ci cu suflet zdrobit şi cu duh umil de-am putea fi primiţi ca o ardere de tot de berbeci şi de boi şi ca o mie de miei graşi!

40. como se nós nos apresentássemos com um holocausto de carneiros, de touros e milhares de gordos cordeiros! Que assim possa ser hoje o nosso sacrifício em vossa presença! Que possa reconciliar-nos convosco, porque nenhuma confusão existe para aqueles que põem em vós sua confiança.

40. Astfel să fie jertfa noastră înaintea ta astăzi şi să se împlinească înaintea ta, pentru că nu este ruşine pentru cei care-şi pun încrederea în tine.

41. É de todo nosso coração que nós vos seguimos agora, que nós vos reve­renciamos, que buscamos vossa face.

41. Acum, te urmăm din toată inima, ne temem de tine şi căutăm faţa ta: nu ne fă de ruşine,

42. Não nos confundais; tratai-nos com vossa habitual doçura e com todas as riquezas de vossa misericórdia.

42. ci fă cu noi după bunătatea ta şi după mulţimea îndurării tale!

43. Ponde em execução vossos prodígios para nos salvar, Senhor, e cobri vosso nome de glória.

43. Ai milă de noi, potrivit cu minunile tale, şi dă glorie numelui tău, Doamne!

44. Que sejam então confundidos aqueles que maltratam vossos servos, que eles sofram a vergonha de ver a ruína de seu poderio e o aniquilamento de sua força.

44. Să fie făcuţi de ocară toţi cei care fac rele împotriva slujitorilor tăi şi să fie acoperiţi de ruşine cu toată puterea şi stăpânirea, iar tăria lor să fie zdrobită!

45. Assim, saberão que sois o Senhor, o Deus único e glorioso sobre toda a superfície da terra”.

45. Să ştie că numai tu eşti Domnul Dumnezeu şi eşti preamărit de toată lumea.

46. Enquanto isso, os homens do rei, que os haviam lá jogado, não cessavam de alimentar a fornalha com nafta, estopa, resina e lenha seca.

46. Slujitorii regelui care i-au aruncat nu încetau să încălzească cuptorul cu naftă şi smoală, câlţi şi vreascuri.

47. Então, as chamas, subindo a quarenta e nove côvados acima da fornalha,

47. Flacăra se înălţa deasupra cuptorului patruzeci şi nouă de cóţi.

48. ultrapassaram a grade e queimaram os caldeus que se achavam perto.

48. Ieşind, i-a ars pe aceia dintre caldéi pe care i-a găsit lângă cuptor.

49. Mas o anjo do Senhor havia descido com Azarias e seus companheiros à fornalha e afastava o fogo.

49. Îngerul Domnului, care coborâse la cei care erau împreună cu Azaría în cuptor, a îndepărtat flacăra focului din cuptor.

50. Fez do centro da fogueira como um lugar onde soprasse uma brisa matinal: o fogo nem mesmo os tocava, nem lhes fazia mal algum, nem lhes causava a menor dor.

50. A făcut mijlocul cuptorului ca o adiere de vânt proaspăt; focul nu i-a atins deloc, nu i-a chinuit şi nici nu i-a făcut să sufere.

51. Então, os três jovens elevaram suas vozes em uníssono para louvar, glorificar e bendizer a Deus dentro da fornalha, neste cântico:

51. Atunci, cei trei, într-un singur glas, au înălţat imnuri, l-au preamărit şi l-au binecuvântat pe Dumnezeu în cuptor, spunând:

52. Sede bendito, Senhor Deus de nossos pais, digno de louvor e de eterna glória! Que seja bendito o vosso santo nome glorioso, digno do mais alto louvor e de eterna exaltação!*

52. Binecuvântat eşti tu, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, vrednic de laudă şi preamărit în veci! Binecuvântat este numele sfânt al gloriei tale, vrednic de laudă şi preamărit în veci!

53. Sede bendito no templo de vossa glória santa, digno do mais alto louvor e de eterna glória!

53. Binecuvântat eşti în templul sfânt al gloriei tale, vrednic de laudă şi preamărit în veci!

54. Sede bendito por penetrardes com o olhar os abismos, e por estardes sentado sobre os querubins, digno do mais alto louvor e de eterna exaltação!

54. Binecuvântat eşti pe tronul domniei tale, vrednic de laudă şi preamărit în veci!

55. Sede bendito sobre vosso régio trono, digno do mais alto louvor e de eterna exaltação!

55. Binecuvântat eşti tu, care pătrunzi abisurile şi stai peste heruvimi, vrednic de laudă şi preamărit în veci!

56. Sede bendito no firmamento dos céus, digno do mais alto louvor e de eterna glória!

56. Binecuvântat eşti pe firmamentul [cerului], vrednic de laudă şi preamărit în veci!

57. Obras do Senhor, bendizei todas o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

57. Binecuvântaţi-l, toate lucrările Domnului, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

58. Céus, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

58. Binecuvântaţi-l, ceruri, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

59. Anjos do Senhor, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

59. Binecuvântaţi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

60. Águas e tudo o que está sobre os céus, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

60. Binecuvântaţi-l, ape toate de deasupra cerului, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

61. Todos os poderes do Senhor, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

61. lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

62. Sol e lua, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

62. Binecuvântaţi-l, soare şi lună pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

63. Estrelas dos céus, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

63. Binecuvântaţi-l, stele ale cerului, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

64. Chuvas e orvalhos, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

64. Binecuvântaţi-l, toate ploile şi roua, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

65. Ó vós, todos os ventos, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

65. Binecuvântaţi-l, toate vânturile, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

66. Fogo e calor, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

66. Binecuvântaţi-l, foc şi căldură, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

67. Frio e geada, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

67. Binecuvântaţi-l, frig şi arşiţă, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

68. Orvalhos e gelos, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

68. Binecuvântaţi, rouă şi brumă, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

69. Frios e aragens, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

69. Binecuvântaţi-l, ger şi îngheţ, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

70. Gelos e neves, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

70. Binecuvântaţi-l, gheţuri şi zăpezi, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

71. Noites e dias, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

71. Binecuvântaţi-l, nopţi şi zile, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

72. Luz e trevas, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

72. Binecuvântaţi-l, lumină şi întuneric, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

73. Raios e nuvens, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

73. Binecuvântaţi-l, fulgere şi nori, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

74. Que a terra bendiga o Senhor, e o louve e o exalte eternamente!

74. Să-l binecuvânteze pământul pe Domnul, să-l laude şi să-l preamărească în veci!

75. Montes e colinas, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

75. Binecuvântaţi-l, munţi şi dealuri, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

76. Tudo o que germina na terra, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

76. Binecuvântaţi-l, tot ce răsare pe pământ, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

77. Mares e rios, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

77. Binecuvântaţi-l, mări şi râuri, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

78. Fontes, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

78. Binecuvântaţi-l, izvoare, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

79. Monstros e animais que vivem nas águas, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

79. Binecuvântaţi-l, peşti şi tot ce se mişcă în ape, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

80. Pássaros todos do céu, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

80. Binecuvântaţi-l, toate păsările cerului, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

81. Animais e rebanhos, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

81. Binecuvântaţi-l, toate fiarele şi animalele, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

82. E vós, homens, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

82. Binecuvântaţi-l, fii ai oamenilor, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

83. Que Israel bendiga o Senhor, e o louve e o exalte eternamente!

83. Binecuvântaţi-l, Israél, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

84. Sacerdotes, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

84. Binecuvântaţi-l, preoţi ai Domnului, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

85. Vós que estais a serviço do templo, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

85. Binecuvântaţi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

86. Espíritos e almas dos justos, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

86. Binecuvântaţi-l, duhuri şi suflete ale drepţilor, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

87. Santos e humildes de coração, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente!

87. Binecuvântaţi-l, sfinţi şi umili cu inima, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!

88. Hananias, Azarias e Misael, bendizei o Senhor, louvai-o e exaltai-o eternamente, porque ele nos livrou da permanência nas trevas, salvou-nos da mão da morte; tirou-nos da fornalha ardente, e arrancou-nos do meio das chamas.

88. Binecuvântaţi-l, Ananía, Azaría şi Misaél, pe Domnul, lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci, pentru că ne-a salvat din locuinţa morţilor şi din mâna morţii ne-a mântuit, ne-a eliberat din mijlocul cuptorului aprins de flăcări, din mijlocul focului ne-a eliberat.

89. Glorificai o Senhor porque ele é bom, porque eterna é a sua misericórdia.

89. Mărturisiţi-l pe Domnul, pentru că este bun, veşnică este îndurarea lui!

90. Homens piedosos, bendizei o Senhor, Deus dos deuses, louvai-o, glorificai-o, porque é eterna a sua misericórdia!

90. Lăudaţi-l, toţi cei care vă temeţi de Domnul, pe Dumnezeul dumnezeilor, lăudaţi-l şi mărturisiţi că veşnică este îndurarea lui!

91. Então Nabucodonosor, admirado, levantou-se precipitadamente, dizendo a seus conselheiros: “Não foram três homens amarrados que jogamos no fogo?”. “Certamente, majestade” – responderam –.

91. (24) Atunci, Nabucodonosór, regele, a rămas uimit, s-a ridicat în grabă şi le-a zis sfetnicilor săi: „Oare nu am aruncat noi trei oameni legaţi în mijlocul cuptorului?”. Ei au luat cuvântul şi au spus: „Sigur, rege!”.

92. “Pois bem” – replicou o rei – “eu vejo quatro homens soltos, que passeiam impunemente no meio do fogo; o quarto tem a aparência de um filho dos deuses”.

92. (25) El a luat cuvântul şi a zis: „Iată, eu văd patru oameni dezlegaţi, umblând în mijlocul focului fără să fi suferit ceva! Iar înfăţişarea celui de-al patrulea este asemenea cu aceea a unui fiu al lui Dumnezeu”.

93. Dito isso, Nabucodonosor, aproximando-se da porta da fornalha, exclamou: “Sidrac, Misac, Abdênago, servos do Deus Altíssimo, saí, vinde!”. Então Sidrac, Misac e Abdênago saíram do meio do fogo.

93. (26) Apoi, Nabucodonosór s-a apropiat de gura cuptorului aprins, a luat cuvântul şi a zis: „Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo, slujitori ai Dumnezeului celui Preaînalt: ieşiţi şi veniţi!”. Atunci, Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo au ieşit din mijlocul focului.

94. Os sátrapas, os prefeitos, os governadores e os conselheiros do rei, em grupos à volta, verificaram que o fogo não tinha tocado nos corpos desses homens, que nenhum cabelo de suas cabeças tinha sido queimado, que suas vestes não tinham sido estragadas e que eles não traziam nem indício do odor de fogo!

94. (27) S-au adunat satrapii, prefecţii şi guvernatorii şi sfetnicii regelui şi i-au văzut pe oamenii aceştia: focul nu avusese putere asupra trupurilor lor, părul capului lor nu se pârlise, pantalonii lor nu se modificaseră şi miros de foc nu ieşea din ei.

95. Nabucodonosor tomou a palavra: “Bendito seja” – disse – “o Deus de Sidrac, de Misac e de Abdênago! Ele enviou seu anjo para salvar seus servos, os quais, depositando nele toda a sua confiança, e transgredindo as ordens do rei, preferiram expor suas vidas a se prostrarem em adoração diante de um deus que não era o seu.

95. (28) Nabucodonosór a luat cuvântul şi a zis: „Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo, care l-a trimis pe îngerul său şi i-a eliberat pe slujitorii săi care s-au încrezut în el; au încălcat porunca regelui, şi-au dat mai degrabă trupurile [la moarte] decât să slujească şi să adore vreun dumnezeu în afară de Dumnezeul lor.

96. Em consequência dou ordem, que todo homem, pertencente a qualquer povo, nação ou língua, que ousar falar mal, seja o que for, contra o Deus de Sidrac, Misac e Abdênago, seja despedaçado e sua casa reduzida a um montão de imundícies; porque não há outro deus capaz de realizar uma libertação assim!”.

96. (29) Iată, eu dau poruncă potrivit căreia toate popoarele, neamurile şi limbile care ar vorbi rău împotriva Dumnezeului lui Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo să fie făcuţi bucăţi şi casele lor să devină un morman [de ruine], pentru că nu este un alt Dumnezeu care să poată elibera în felul acesta”.

97. Depois, o rei ainda melhorou a situação de Sidrac, Misac e Abdênago na província da Babilônia.

97. (30) Apoi, regele i-a făcut pe Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo să aibă succes în provincia Babilón.

98. Do rei Nabucodonosor a todos os povos, nações e pessoas de todas as línguas que habitam a terra, felicidade e prosperidade!*

98. (31) „Nabucodonosór, regele, către toate popoarele, neamurile şi limbile care locuiesc în toată ţara: să aveţi multă pace!

99. Pareceu-me bom fazer-vos conhecer os milagres e prodígios que o Deus Altíssimo operou em mim.

99. (32) Mi-a plăcut să vă fac cunoscute semnele şi minunile pe care Dumnezeul cel Preaînalt le-a făcut faţă de mine.

100. Oh! como são grandes seus milagres e Como são poderosos seus prodígios! Seu reinado é um reinado eterno, e sua dominação perdura de geração em geração.

100. (33) Cât de mari sunt semnele sale şi cât de puternice sunt minunile lui! Domnia lui este o domnie veşnică şi stăpânirea lui este din generaţie în generaţie.