1 Regele din Arád, un canaanean care locuia la sud, a auzit că Israél vine pe drumul Atarím. El s-a luptat împotriva lui Israél şi a luat prizonieri dintre ei.
2 Israél a făcut Domnului un vot şi a zis: „Dacă vei da poporul acesta în mâinile mele, îi voi distruge cetăţile”.
3 Domnul a ascultat glasul lui Israél şi i-a dat pe canaaneéni [în mâinile lui] şi ei i-au distrus pe ei şi cetăţile lor. Au dat acelui loc numele de Hormá.
4 Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edóm. Poporul şi-a pierdut răbdarea pe drum.
5 A vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în pustiu? Căci nu este nici pâine, nici apă şi ni s-a scârbit sufletul de această hrană mizerabilă”.
6 Atunci Domnul a trimis împotriva poporului şerpi veninoşi: au muşcat poporul şi a murit multă lume în Israél.
7 Poporul a venit la Moise şi i-a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului şi împotriva ta. Roagă-te Domnului ca să îndepărteze de la noi şerpii!”. Şi Moise s-a rugat pentru popor.
8 Domnul i-a zis lui Moise: „Fă-ţi un şarpe şi pune-l pe un stâlp; oricine este muşcat şi va privi spre el va trăi”.
9 Moise a făcut un şarpe din bronz şi l-a pus pe un stâlp. Când şarpele muşca pe cineva şi [acesta] privea spre şarpele din bronz, trăia.
10 Fiii lui Israél au plecat şi şi-au fixat tabăra la Obót.
11 Au plecat de la Obót şi şi-au fixat tabăra la Iié-Ha-Abarím, în pustiul din faţa lui Moáb, spre răsăritul soarelui.
12 De acolo au plecat şi şi-au fixat tabăra în valea Zéred.
13 De acolo au plecat şi şi-au fixat tabăra dincolo de Arnón, care este în pustiul ce iese din ţinutul Amoréilor; căci Arnón este hotarul lui Moáb, între Moáb şi Amoréi.
14 De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului: „Vahéb în Sufá şi torenţii, Arnónul,
15 versantul torenţilor care se înclină spre sediul Ar şi ating ţinutul Moáb”.
16 Şi de acolo, la Béer. La această fântână Domnul i-a zis lui Moise: „Adună poporul şi le voi da apă!”.
17 Atunci a cântat Israél cântarea aceasta: „Ţâşneşte, fântână! Cântaţi pentru ea!
18 Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile, pe care au săpat-o mai-marii poporului cu sceptrul, cu toiegele lor!”. Din pustiu [s-au dus] la Mataná;
19 de la Mataná, la Nahaliél; de la Nahaliél, la Bamót;
20 de la Bamót, la valea care este în câmpia Moábului, la vârful [muntelui] Pisgá, care dă spre pustiu.
21 Israél a trimis mesageri la Sihón, regele amoréilor, ca să-i spună:
22 „Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu ne vom abate nici pe câmpii, nici în vii şi nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul regal până vom traversa ţinutul tău”.
23 Dar Sihón nu i-a dat voie lui Israél să treacă prin ţinutul lui. Sihón a strâns tot poporul şi a ieşit înaintea lui Israél, în pustiu. A venit la Iáhaţ şi s-a luptat împotriva lui Israél.
24 Israél l-a lovit cu ascuţişul sabiei şi i-a cucerit ţara de la Arnón până la Iabóc, până la hotarul fiilor lui Amón; căci hotarul fiilor lui Amón era întărit.
25 Israél a luat toate cetăţile acelea şi a locuit în toate cetăţile amoréilor, în Heşbón şi în toate suburbiile lui.
26 Căci Heşbón era o cetate a lui Sihón, regele amoréilor care se luptase înainte împotriva regelui din Moáb şi-i luase toată ţara din mâna lui, până la Arnón.
27 De aceea zic poeţii: „Veniţi la Heşbón! Să se zidească şi să se întărească cetatea lui Sihón!
28 Căci un foc a ieşit din Heşbón, o flacără din cetatea lui Sihón şi a mistuit pe Ar-Moáb, pe stăpânii înălţimilor Arnónului.
29 Vai de tine, Moáb! Eşti pierdut, popor al lui Chemóş! El i-a făcut pe fiii lui fugari şi pe fetele lui captive pentru Sihón, regele amoréilor.
30 Am tras cu săgeţi asupra lor: Heşbón este distrus până la Dibón; şi conducătorii lor, până la Nófah, care este lângă Madába”.
31 Israél s-a stabilit în ţara amoréilor.
32 Moise a trimis să cerceteze Iazér şi au luat suburbiile lui; el i-a izgonit pe amoréii care erau acolo.
33 S-au întors şi au urcat pe drumul spre Basán. Og, regele din Basán, le-a ieşit înainte cu tot poporul lui ca să lupte împotriva lor la Edréi.
34 Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci îi dau în mâinile tale pe el şi tot poporul lui şi toată ţara lui; să-i faci cum i-ai făcut lui Sihón, regele amoréilor, care locuia la Heşbón!”.
35 I-au lovit pe el şi pe fiii lui şi pe tot poporul lui, încât n-au mai lăsat niciun supravieţuitor şi au pus stăpânire pe ţara lui.
Versículos relacionados com Cartea Numerilor, 21:
Capitolul 21 din numere spune istoria oamenilor din Israel după moartea lui Aaron și cum s -au ocupat de călătoria prin deșert. Inițial, s -au confruntat cu unele dificultăți, cum ar fi lipsa de apă și hrană, și s -au plâns împotriva lui Dumnezeu și Moise. Dumnezeu a trimis șerpi otrăvitori ca o pedeapsă, dar după ce Moise se roagă pentru ei, Dumnezeu a oferit un leac. Capitolul spune, de asemenea, luptele pe care Israel le -a luptat împotriva amoriților și cucerirea pământurilor lor.
Exodul 15:26: „El a spus:„ Dacă ascultați cu atenție vocea Domnului, Dumnezeului vostru și faceți ceea ce este bine în ochii voștri, dacă auziți poruncile voastre și ascultați toate decretele voastre, nu voi aduce nimic din Bolile pe care le -a adus pe egipteni, pentru că eu sunt Domnul care le vindecă. „„ Acest verset vorbește despre ascultare de Dumnezeu și promisiunea vindecării, care se referă la istoria șerpilor otrăvitori care au fost trimiși ca o pedeapsă, dar Dumnezeu a furnizat O leac când oamenii s -au pocăit.
Deuteronom 8:2: „Amintiți -vă cum Domnul, Dumnezeul vostru, i -a condus până la capăt în deșert în acești patruzeci de ani, să -i umilească și să le testeze pentru a -și cunoaște intențiile, dacă le -ar asculta poruncile”. Acest verset amintește de călătoria oamenilor din Israel prin deșert, inclusiv evenimentele descrise în numărul 21 și evidențiază importanța ascultării de poruncile lui Dumnezeu.
Psalmul 136:16-17: "El și-a condus oamenii prin deșert; dragostea lui durează pentru totdeauna. A învins regii puternici; dragostea lui durează pentru totdeauna." Acest psalm descrie credincioșia lui Dumnezeu de a -și ghida poporul prin deșert și de a -i ajuta să -și depășească dușmanii, ceea ce se referă la bătăliile descrise în numărul 21.
Isaia 35:6: "Atunci șchiopul va sări ca un cerb, iar limba mutului va cânta cu bucurie. Apele vor smulge în deșert și va curge în pustie." Acest verset vorbește despre vindecarea divină și despre promisiunea apei în deșert, care se referă la istoria șerpilor otrăvitori și la lipsa de apă din deșert cu care se confruntă oamenii din Israel.
Ioan 3:14-15: „În timp ce Moise a ridicat șarpele în deșert, la fel și fiul omului va fi crescut, astfel încât oricine crede în el are viață eternă”. Acest verset se referă la istoria șerpilor otrăviți în numărul 21 și indică mântuirea prin credința în Isus, care a fost ridicată ca simbol al vindecării și eliberării.
Capítulos: