Fondare 61 Risultati per: Prosternat

  • Şi-a ridicat ochii, a privit şi, iată, trei bărbaţi stăteau în picioare aproape de el. I-a văzut şi a alergat de la intrarea în cort ca să-i întâmpine şi s-a prosternat până la pământ (Cartea Genezei 18, 2)

  • Cei doi îngeri au ajuns la Sodóma seara; Lot şedea la poarta Sodómei. Când i-a văzut, Lot s-a ridicat ca să-i întâmpine şi s-a prosternat cu faţa până la pământ. (Cartea Genezei 19, 1)

  • Abrahám s-a ridicat şi s-a prosternat înaintea poporului ţării, adică înaintea fiilor lui Het. (Cartea Genezei 23, 7)

  • Abrahám s-a prosternat înaintea poporului ţării. (Cartea Genezei 23, 12)

  • El a trecut înaintea lor şi s-a prosternat până la pământ de şapte ori, până când s-a apropiat de fratele său. (Cartea Genezei 33, 3)

  • Atunci s-au apropiat servitoarele, ele şi copiii lor, şi s-au prosternat; (Cartea Genezei 33, 6)

  • apoi s-au apropiat şi Léa şi copiii ei şi s-au prosternat; iar la urmă s-au apropiat Iosíf şi Rahéla şi s-au prosternat. (Cartea Genezei 33, 7)

  • Iată, noi eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului; şi, iată, snopul meu s-a ridicat şi a stat drept; şi, iată, snopii voştri l-au înconjurat şi s-au prosternat înaintea snopului meu!”. (Cartea Genezei 37, 7)

  • Iosíf guverna peste ţară şi el era cel care vindea grâu pentru tot poporul ţării. Au venit fraţii lui Iosíf şi i s-au prosternat cu faţa la pământ. (Cartea Genezei 42, 6)

  • Ei au răspuns: „Servitorul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăieşte încă”. Iar ei s-au aplecat şi i s-au prosternat. (Cartea Genezei 43, 28)

  • El i-a zis: „Jură-mi!”. Şi [Iosíf] i-a jurat. Apoi Israél s-a prosternat cu faţa pe căpătâiul patului. (Cartea Genezei 47, 31)

  • Poporul a crezut. Când au auzit că Domnul i-a vizitat pe fiii lui Israél şi că a văzut necazul lor, s-au plecat şi s-au prosternat cu faţa la pământ. (Cartea Exodului 4, 31)


“Amar significa dar aos outros – especialmente a quem precisa e a quem sofre – o que de melhor temos em nós mesmos e de nós mesmos; e de dá-lo sorridentes e felizes, renunciando ao nosso egoísmo, à nossa alegria, ao nosso prazer e ao nosso orgulho”. São Padre Pio de Pietrelcina