Löydetty 3864 Tulokset: mai
S-a mutat de acolo şi a săpat o altă fântână pentru care nu s-au mai certat; şi a numit-o Rehobót, „căci acum – a zis el – Domnul ne-a făcut loc larg şi ne-a făcut să fim rodnici în ţară”. (Cartea Genezei 26, 22)
că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ţi-am făcut numai bine şi te-am lăsat să pleci în pace! Acum tu eşti binecuvântat de Domnul»”. (Cartea Genezei 26, 29)
Când Isáac era bătrân şi ochii îi slăbiseră încât nu mai putea să vadă, l-a chemat pe Esáu, fiul său cel mai mare, şi i-a zis: „Fiul meu!”. El i-a răspuns: „Iată-mă!”. (Cartea Genezei 27, 1)
Mama sa i-a zis: „Blestemul tău să cadă peste mine, fiule! Ascultă numai glasul meu, du-te şi adu-mi-i!”. (Cartea Genezei 27, 13)
Rebéca a luat hainele cele mai frumoase ale lui Esáu, fiul ei mai mare, pe care le avea la ea în casă şi l-a îmbrăcat pe Iacób, fiul ei mai mic. (Cartea Genezei 27, 15)
Iar cu pieile iezilor i-a îmbrăcat mâinile şi partea fără păr a gâtului, (Cartea Genezei 27, 16)
Iacób s-a apropiat de Isáac, tatăl său. El l-a pipăit şi i-a spus: „Glasul este glasul lui Iacób, dar mâinile sunt mâinile lui Esáu!”. (Cartea Genezei 27, 22)
Şi nu l-a recunoscut, căci mâinile sale erau păroase ca mâinile fratelui său Esáu, şi l-a binecuvântat. (Cartea Genezei 27, 23)
Isáac a răspuns şi i-a zis lui Esáu: „Iată, l-am făcut stăpân peste tine, iar pe toţi fraţii lui i-am făcut slujitorii lui, cu grâu şi must l-am sprijinit: pentru tine ce pot să mai fac, fiul meu?”. (Cartea Genezei 27, 37)
I-au făcut cunoscute Rebécăi cuvintele lui Esáu, fiul ei mai mare. Ea a trimis atunci şi l-a chemat pe Iacób, fiul ei mai mic, şi i-a zis: „Iată, Esáu, fratele tău, vrea să se răzbune pe tine ucigându-te! (Cartea Genezei 27, 42)
Rebéca i-a zis lui Isáac: „Sunt scârbită de viaţa mea din pricina fiicelor lui Het. Dacă Iacób îşi ia soţie dintre fiicele lui Het ca și acestea, dintre fetele ţinutului acestuia, la ce să mai trăiesc?”. (Cartea Genezei 27, 46)
El a zis: „Iată, mai este încă mult din zi şi nu este încă timpul să adunaţi turmele: adăpaţi turma şi duceţi-vă să le paşteţi!”. (Cartea Genezei 29, 7)
