Fundar 17 Resultados para: sceptrul
Nu se va depărta sceptrul din Iúda, nici toiagul [de conducător] de la el până când va veni cel căruia îi este destinat. Lui [i se cuvine] ascultarea popoarelor”. (Cartea Genezei 49, 10)
Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile, pe care au săpat-o mai-marii poporului cu sceptrul, cu toiegele lor!”. Din pustiu [s-au dus] la Mataná; (Cartea Numerilor 21, 18)
„Toţi slujitorii regelui şi poporul din provinciile regelui ştiu că orice bărbat sau femeie care intră la rege în curtea interioară şi care nu a fost chemat printr-o poruncă este dat la moarte; numai acela către care regele întinde sceptrul său de aur rămâne în viaţă. Dar eu nu am fost chemată să intru la rege de treizeci de zile”. (Cartea Estérei 5, 11)
Mardohéu a plecat şi a făcut conform cu tot ceea ce i-a poruncit Estéra. (17a) El s-a rugat Domnului, amintind toate faptele Domnului şi spunând: (17b) „Doamne, Doamne, regele tuturor, tu care stăpâneşti peste toate, în puterea ta sunt toate şi nu este nimeni care să se împotrivească ţie când vrei să îl eliberezi pe Israél! (17c) Tu ai făcut cerul şi pământul şi toate lucrurile minunate care sunt sub cer; tu eşti stăpânul tuturor şi nu este nimeni să ţi se împotrivească ţie, Doamne. (17d) Tu pe toate le cunoşti şi le ştii, Doamne, că nu din mândrie, nici din trufie, nici din dorinţă de glorie am făcut aceasta, că nu m-am plecat înaintea arogantului Amán. Căci mi-ar fi plăcut să-i sărut tălpile picioarelor pentru eliberarea lui Israél. (17e) Dar am făcut aceasta ca să nu pun gloria omului deasupra gloriei lui Dumnezeu şi să nu mă plec înaintea nimănui în afară de tine, Domnul meu, şi nu fac aceasta din trufie. (17f) Acum, Doamne Dumnezeule, regele şi Dumnezeul lui Abrahám, cruţă-l pe poporul tău! Căci [duşmanii] privesc la noi ca să ne distrugă şi să nimicească moştenirea ta de la început. (17g) Nu dispreţui partea ta pe care ai eliberat-o pentru tine din Egipt! (17h) Ascultă rugăciunea mea şi iartă moştenirii tale; schimbă plânsul nostru în veselie pentru ca, fiind în viaţă, să lăudăm numele tău, Doamne, şi nu închide gura celor care te laudă!”. (17i) Tot Israélul a strigat din [toată] puterea lui pentru că moartea lor le era înaintea ochilor. (17k) Şi regina Estéra şi-a căutat scăparea la Domnul, fiind cuprinsă de agonia morţii. Şi-a scos hainele ei de cinste, şi-a îmbrăcat haine de strâmtorare şi plâns, iar în locul miresmelor de măreţie şi-a presărat cenuşă şi gunoi, trupul şi l-a umilit foarte mult, iar orice loc al bucuriei l-a umplut cu şuviţe din părul ei şi l-a rugat pe Domnul Dumnezeul lui Israél, zicând: (17l) Domnul meu şi regele nostru, tu eşti unic; Ajută-mă pe mine, care sunt singură şi nu am pe nimeni să mă ajute în afară de tine! Căci pericolul meu este lângă mine. (17m) Am auzit de când m-am născut în tribul părinţilor mei că tu, Doamne, l-ai luat pe Israél dintre toate popoarele şi pe părinţii noştri, dintre toţi strămoşii lor, spre moştenire veşnică, şi le-ai făcut tot ceea ce le-ai spus. (17n) Noi am păcătuit înaintea ta şi ne-ai dat în mâinile duşmanilor noştri, pentru că i-am cinstit pe zeii lor: tu eşti drept, Doamne! (17o) Ei nu se mulţumesc cu amărăciunea sclaviei noastre, ci şi-au pus mâinile peste mâinile idolilor lor, ca să facă să piară hotărârea gurii tale, să nimicească moştenirea ta şi să închidă gura celor care te laudă şi să distrugă gloria ta şi a altarului tău; (17p) să deschidă gura popoarelor spre lauda celor deşarte şi un rege muritor să fie admirat în veci. (17q) Nu da, Doamne, sceptrul tău celor care nu sunt, ca să nu râdă de căderea noastră; întoarce planul lor împotriva lor şi fă-l de ruşine pe cel care ne-a dominat! (17r) Aminteşte-ţi, Doamne, fă-te cunoscut în timpul suferinţei noastre şi dă-mi curaj, rege al dumnezeilor şi stăpân al tuturor puterilor! (17s) Pune cuvânt potrivit în gura mea înaintea [acestui] leu şi schimbă inima lui spre ură faţă de prigonitorul nostru, spre pieirea lui şi a celor de aceeaşi gândire cu el! (17t) Pe noi scapă-ne din mâna lui şi ajută-mă pe mine, care sunt singură şi nu am pe nimeni în afară de tine, Doamne! (17u) Tu le cunoşti pe toate şi ştii că am urât cinstea celor nelegiuiţi şi că mi-e scârbă de patul celor necircumcişi şi al tuturor străinilor. (17w) Tu cunoşti necazul meu, că mi-e scârbă de semnul măreţiei mele care este pe capul meu în zilele când trebuie să apar; îl detest ca pe o zdreanţă de fiecare lună şi nu-l port în zilele liniştii mele. (17x) Slujitoarea ta nu a mâncat la masa lui Amán, nici nu am cinstit ospăţul regelui şi nici nu am băut vinul libaţiilor. (17y) Slujitoarea ta nu s-a bucurat, din ziua înălţării mele până acum, decât în tine, Doamne, Dumnezeul lui Abrahám. (17z) Dumnezeule, care eşti puternic peste toate, ascultă vocea celor fără de speranţă! Scapă-ne din mâna celor care ne fac rău şi eliberează-mă pe mine din teama mea! (Cartea Estérei 5, 17)
Când a văzut-o regele pe regina Estéra, care stătea în curte, ea a aflat har în ochii lui. Regele a întins către Estéra sceptrul de aur care era în mâna lui, iar Estéra s-a apropiat şi a atins vârful sceptrului. 2a Ea i-a spus: „Te-am văzut, stăpâne, ca pe un înger al lui Dumnezeu şi inima mi s-a tulburat de teama slavei tale; căci minunuat eşti, stăpâne, şi chipul tău este plin de farmec”. 2b Şi, în timp ce-i vorbea, a căzut cuprinsă de slăbiciune, iar regele s-a tulburat şi toţi slujitorii lui au început să o încurajeze. (Cartea Estérei 6, 2)
Regele a întins sceptrul de aur către Estéra, iar ea s-a ridicat şi a stat în picioare înaintea regelui. (Cartea Estérei 9, 4)
Tronul tău, Dumnezeule, este pentru totdeauna; sceptrul dreptăţii este sceptrul domniei tale. (Cartea Psalmilor 45, 7)
Al meu este Galaád, al meu este Manáse şi Efraím, coiful capului meu, Iúda, sceptrul meu [de domnie], (Cartea Psalmilor 60, 9)
al meu este Galaád, al meu este Manáse şi Efraím, coiful capului meu, Iúda, sceptrul meu [de domnie]. (Cartea Psalmilor 108, 9)
Domnul va întinde din Sión sceptrul puterii tale: „Domneşte în mijlocul duşmanilor tăi!”. (Cartea Psalmilor 110, 2)
Sceptrul celui nelegiuit nu va rămâne peste moştenirea celor drepţi, ca nu cumva cei drepţi să-şi întindă mâinile spre nelegiuire. (Cartea Psalmilor 125, 3)
Pentru ca să înjunghie este ascuțită și pentru ca să aibă strălucire este lustruită. Să ne bucurăm: sfidează sceptrul fiului meu toți copacii? (Cartea profetului Ezechiél 21, 15)
