Gefunden 22 Ergebnisse für: insultă

• Balaám şi-a rostit parabola sa: „Din Arám m-a adus Bálac, regele lui Moáb, de peste munţii din răsărit: «Vino şi blestemă-l pentru mine pe Iacób! Vino şi insultă-l pentru mine pe Israél!». (Cartea Numerilor 23, 7)

• Cum să-l blestem pe cel pe care nu-l blestemă Dumnezeu? Cum să-l insult pe cel pe care nu-l insultă Domnul? (Cartea Numerilor 23, 8)

• din cauza glasului ce mă insultă şi mă ocărăşte, în faţa duşmanului şi a celui dornic de răzbunare. (Cartea Psalmilor 44, 17)

• ruină este în mijlocul ei şi n-au lipsit din pieţele ei insulta şi înşelăciunea. (Cartea Psalmilor 55, 12)

• căci râvna casei tale mă mistuie, insultele celor care te insultă au căzut asupra mea. (Cartea Psalmilor 69, 10)

• Până când, Dumnezeule, ne va insulta asupritorul? Oare va dispreţui duşmanul numele tău la nesfârşit? (Cartea Psalmilor 74, 10)

• Ridică-te, Dumnezeule, apără cauza ta; adu-ţi aminte cum te insultă cel nebun toată ziua! (Cartea Psalmilor 74, 22)

• Fă să se întoarcă asupra vecinilor noştri înşeptit insulta cu care te-au insultat, Doamne! (Cartea Psalmilor 79, 12)

• ziua întreagă mă insultă duşmanii; cei care mă lăudau jură împotriva mea. (Cartea Psalmilor 102, 9)

• Păcătosul va fi prins de pe buzele sale, iar cel care insultă şi cel arogant se vor scandaliza de ele. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 23, 8)

• Căci există [posibilitatea] ca o rană să fie bandajată, există dialog pentru insultă, dar cel care a dezvăluit tainele a pierdut speranţa. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 27, 21)

• Căci fiul își insultă tatăl, fiica se ridică împotriva mamei și nora, împotriva soacrei. Dușmanii omului sunt cei din casa lui. (Cartea profetului Mihéia 7, 6)